Vești bune de la ASF pentru 8,51 milioane de români. Ce se întâmplă cu banii din Pilonul II de pensii

Sistemul pensiilor private din România a continuat să se extindă în primul trimestru din 2026, atât prin creșterea activelor administrate, cât și prin majorarea numărului de participanți. Raportul publicat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) arată că fondurile de pensii private au ajuns la un nou maxim istoric, în timp ce investițiile rămân orientate în principal către piața financiară locală.

ASF: Activele fondurilor au ajuns la peste 220 de miliarde de lei, echivalentul a 11,5% din PIB

La finalul lunii martie 2026, activele totale ale sistemului de pensii private au ajuns la 220,41 miliarde de lei, cu 33% peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Din această sumă, fondurile din Pilonul II administrau 212,6 miliarde de lei, iar fondurile facultative din Pilonul III active de 7,86 miliarde de lei, în creștere cu 34% față de primul trimestru din 2025.

Raportat la dimensiunea economiei, activele sistemului reprezintă în prezent 11,5% din Produsul Intern Brut, unul dintre cele mai ridicate niveluri atinse de la introducerea pensiilor private în România.

Președintele ASF, Alexandru Petrescu, consideră că această evoluție reflectă consolidarea structurală a economisirii pe termen lung într-o economie aflată într-un proces de recalibrare.

Numărul participanților continuă să crească, iar Pilonul III depășește un milion de persoane

La sfârșitul primului trimestru, sistemul de pensii private avea 9,56 milioane de participanți, față de 9,46 milioane la finalul anului trecut.

Pilonul II a ajuns la 8,51 milioane de participanți, în timp ce Pilonul III a depășit pentru prima dată pragul de un milion de participanți, ajungând la aproximativ 1,05 milioane de persoane. ASF apreciază că această evoluție indică extinderea constantă a bazei de contributori, chiar dacă economisirea voluntară continuă să avanseze într-un ritm mai lent decât sistemul obligatoriu.

Investițiile rămân concentrate pe piața din România și pe active considerate mai sigure

Raportul arată că politica investițională a administratorilor de pensii private continuă să fie una prudentă.

Aproximativ 68% din portofolii sunt investite în instrumente cu venit fix, precum titlurile de stat și obligațiunile, iar 28% din active sunt plasate în acțiuni. ASF arată că investițiile sunt realizate în principal pe piața financiară locală, strategie care urmărește protejarea capitalului și obținerea unor randamente pe termen lung.

În cazul Pilonului II, fondurile de pensii dețineau la sfârșitul lunii martie investiții în acțiuni în valoare de aproximativ 58,7 miliarde de lei, reprezentând aproape 27,6% din activele totale. Aproximativ 96% dintre aceste investiții sunt realizate în companii românești listate la Bursa de Valori București, restul fiind plasamente în emitenți din alte state.

Pentru Pilonul III, structura investițiilor este similară. Titlurile de stat reprezintă 63,2% din active, acțiunile 28,8%, iar restul este împărțit între obligațiuni corporative, fonduri de investiții, depozite bancare și alte instrumente financiare. Cele mai importante dețineri de acțiuni sunt în companii precum Banca Transilvania, OMV Petrom, Romgaz, Hidroelectrica și Transgaz.

ASF: Fluctuațiile pe termen scurt sunt normale într-un sistem construit pentru investiții pe termen lung

Autoritatea de Supraveghere Financiară atrage atenția că activele fondurilor sunt evaluate permanent la valoarea de piață, ceea ce poate genera variații pe termen scurt ale valorii activelor, în funcție de evoluțiile bursiere.

Potrivit instituției, acest tip de volatilitate este normal și nu reprezintă un risc structural pentru participanți, deoarece fondurile au un orizont investițional foarte lung și au demonstrat în trecut capacitatea de a absorbi șocurile produse pe piețele financiare.

Raportul notează că în luna martie a existat un episod temporar de volatilitate, determinat de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și de îngrijorările privind creșterea prețurilor la energie și menținerea inflației la niveluri ridicate.

Raportul avertizează că mediul economic internațional rămâne marcat de incertitudini

Documentul publicat de ASF dedică un capitol amplu contextului economic global, arătând că perspectivele economiei mondiale s-au deteriorat după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu.

Pe baza estimărilor Fondului Monetar Internațional, economia mondială este așteptată să crească cu aproximativ 3,1% în 2026, față de 3,4% în anul anterior, în timp ce comerțul mondial ar urma să încetinească, iar inflația globală să urce la 4,4%. În scenariile cele mai pesimiste analizate de FMI, o extindere a conflictului ar putea împinge economia mondială aproape de recesiune și ar putea majora inflația până în jurul valorii de 6%.

ASF arată că astfel de evoluții pot influența temporar piețele financiare și valoarea activelor administrate de fondurile de pensii, însă subliniază că modelul investițional al sistemului este construit pentru a rezista unor astfel de episoade și pentru a genera rezultate pe termen lung.