Verdict ANI: Toni Greblă, în conflict de interese și incompatibilitate. Cumul de funcții și venituri majorate prin semnătură proprie

O investigație a Agenției Naționale de Integritate (ANI) confirmă abaterile grave de la normele de etică și legalitate în cazul fostului președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă. Raportul instituției indică faptul că acesta a semnat ordine care i-au suplimentat veniturile și a deținut simultan funcții publice incompatibile.

ANI: Toni Greblă, beneficii financiare sub semnătură proprie. Mecanismul majorărilor

Potrivit constatărilor ANI, în perioada martie 2023 – septembrie 2024, Toni Greblă a emis, în calitate de președinte al AEP, trei ordine administrative care au vizat direct veniturile sale salariale. Instituția de control precizează că aceste acte au generat un „folos material direct” pentru semnatar, acțiune care intră sub incidența normelor privind conflictul de interese pentru demnitari.

Primul ordin a fost emis la scurt timp după preluarea mandatului în martie 2023. Ulterior, Ordinul nr. 174 din 30 martie 2024 a produs o creștere de 50% a indemnizației lunare a președintelui instituției. Această modificare a bazei de calcul a influențat automat și cuantumul diurnelor de deplasare, care sunt stabilite procentual raportat la nivelul indemnizației.

Prejudiciul stabilit de Curtea de Conturi în cazul lui Toni Greblă

Neregulile administrative au fost confirmate și prin verificări ale Curții de Conturi. Raportul instituției de control financiar arată că modul de stabilire a drepturilor salariale a dus la o raportare eronată a cheltuielilor de personal în documentele contabile ale AEP.

Conform raportului Curții de Conturi:

„Prin stabilirea eronată a indemnizației lunare și, implicit, a diurnelor zilnice, cheltuielile de personal raportate prin contul de rezultat patrimonial al anului 2023 au fost supradimensionate cu suma de 118.830 de lei”, se arată în raportul Curții de Conturi, trimis către AEP în iunie 2024.

Suma totală încasată, echivalentă cu aproximativ 24.000 de euro, a făcut obiectul unei dispute instituționale. Deși Toni Greblă a afirmat public că el a fost cel care a solicitat intervenția Curții de Conturi pentru clarificarea situației, instituția a infirmat oficial această declarație, precizând că verificările au fost realizate în cadrul misiunilor de control planificate conform legii.

Toni Greblă a exercitat simultan două funcții publice

Dincolo de aspectele financiare, investigația ANI a vizat și statutul juridic al lui Toni Greblă în raport cu alte funcții deținute. S-a stabilit că, în intervalul 28 martie 2023 – 28 februarie 2025, acesta a ocupat simultan două poziții incompatibile conform legii:

• Președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP);
• Președinte al Secției de drept privat din cadrul Consiliului Legislativ.

ANI precizează că acest cumul de funcții contravine prevederilor articolelor 25 și 26 din Legea nr. 73/1993. Totodată, conflictul de interese a fost fundamentat pe baza articolelor 70 și 72 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu prevederile OUG nr. 57/2009.

Revocarea din funcție a lui Greblă și reacția oficială

Pe data de 28 februarie 2025, Parlamentul României a votat încetarea mandatului lui Toni Greblă la conducerea AEP. Decizia de revocare a fost fundamentată pe concluziile rapoartelor de control și pe nerespectarea regimului juridic al indemnizațiilor.

Curtea de Conturi a constatat că, la doar două zile după numirea sa în martie 2023, acesta şi-a stabilit indemnizaţia lunară cu încălcarea legii. Indemnizaţia fusese calculată raportat la salariul minim brut în plată la acel moment (3.000 lei), deşi indemnizaţiile funcţiilor de demnitate publică erau îngheţate la nivelul de 2.080 lei.

Fostul președinte al AEP a respins acuzațiile de rea-credință, invocând o eroare administrativă de interpretare a legii. Acesta a declarat că:

• Majorarea a fost rezultatul unei erori de calcul la nivelul serviciilor suport;
• Sumele încasate necuvenit au fost returnate integral către bugetul instituției;
• A acționat în conformitate cu interpretările proprii ale normelor de la acel moment.

Cadru legislativ și sancțiuni posibile pentru Toni Greblă

Conform legislației din România, persoana față de care s-a constatat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării din funcție.

De asemenea, dacă raportul ANI rămâne definitiv, acesta poate constitui temei pentru recuperarea în instanță a oricăror foloase materiale obținute prin actele administrative anulate.

În prezent, raportul ANI poate fi contestat de Toni Greblă la instanța de contencios administrativ competentă. Până la o decizie definitivă a instanței, acesta beneficiază de prezumția de nevinovăție în ceea ce privește faptele de natură penală, raportul ANI vizând exclusiv aspectele de integritate administrativă.