Valul de căldură pune presiune pe rețelele electrice. Statele cele mai vulnerabile la blackout

Valurile de căldură care afectează Europa în această vară pun presiune suplimentară asupra rețelelor electrice, pe fondul creșterii consumului de energie necesar pentru răcirea locuințelor și a spațiilor de lucru. O analiză realizată în 85 de țări din întreaga lume evidențiază care sunt statele europene cele mai vulnerabile la pene de curent în perioadele cu temperaturi extreme.

Canicula împinge consumul de energie la limite. Ce țări europene sunt în pericol

Rețeaua energetică europeană este supusă unor solicitări tot mai mari, în condițiile în care continentul traversează un nou episod de caniculă. Potrivit Euronews, meteorologii estimează că temperaturile ar putea ajunge în această săptămână până la 43 de grade Celsius în regiunea mediteraneană, în timp ce vestul Europei se confruntă cu valori care pot depăși recordurile anterioare.

Franța a plasat deja peste jumătate dintre cele 96 de departamente sub cod roșu de pericol, autoritățile recomandând populației să evite expunerea la soare și să manifeste „vigilență absolută”.

În Regatul Unit, serviciul meteorologic Met Office avertizează că temperaturile din sudul Angliei pot urca până la 38 de grade Celsius în următoarele zile. Sunt prognozate inclusiv nopți tropicale „periculoase”, situații în care temperatura nu scade sub 20 de grade Celsius pe durata unei zile întregi. Germania, Spania, Portugalia și Elveția se pregătesc, la rândul lor, pentru un val de căldură care începe să influențeze activitățile cotidiene.

Efectele caniculei se resimt în tot mai multe sectoare

În mai multe state europene, sute de școli și-au suspendat activitatea sau au redus programul. Totodată, serviciile feroviare din orașe aglomerate, precum Paris și Bruxelles, au fost limitate pentru a diminua riscul unor defecțiuni provocate de temperaturile ridicate.

Festivalul Fête de la Musique, desfășurat la Paris în weekend, a avut loc conform programului stabilit. Cu toate acestea, autoritățile au interzis consumul de alcool în spațiile publice, măsura fiind adoptată pentru reducerea riscului de deshidratare.

Creșterea temperaturilor determină, în mod obișnuit, o majorare a consumului de electricitate în Europa. Cererea suplimentară este generată în principal de utilizarea aparatelor de aer condiționat și a ventilatoarelor. Potrivit datelor citate de Agenția Internațională pentru Energie (IEA), răcirea spațiilor a reprezentat aproximativ 7% din consumul global de electricitate în anul 2022.

Cererea de electricitate crește odată cu temperaturile extreme

Încă din 2023, IEA avertiza că „Lumea se confruntă cu temperaturi extreme, ceea ce determină o creștere a cererii pentru răcire”. Instituția sublinia că „Temperaturile record alimentează cererea pentru aer condiționat și determină creșteri ale consumului de electricitate, ceea ce poate genera un cerc vicios al emisiilor suplimentare de gaze cu efect de seră, care la rândul lor fac planeta și mai fierbinte.”

În timpul valului de căldură de la începutul verii anului 2025, Franța a înregistrat un consum de electricitate în orele de seară cu 25% peste media sezonieră. Creșterea a fost pusă pe seama nevoii sporite de răcire, deși utilizarea aparatelor de aer condiționat rămâne relativ redusă comparativ cu alte state.

Pentru a evalua impactul temperaturilor extreme asupra consumului energetic, platforma de comparație a prețurilor Compare the Market a analizat 85 de țări care reprezintă aproximativ 90% din consumul global de electricitate.

Grecia conduce clasamentul creșterii consumului de energie

Studiul a comparat consumul înregistrat în cele mai călduroase 10% dintre luni cu cel din perioadele cu temperaturi considerate normale. Rezultatele arată că Grecia ocupă primul loc la nivel mondial, cu o creștere a cererii de electricitate de 38,62% în timpul episoadelor de căldură extremă. Această majorare echivalează cu un consum suplimentar de 143,08 kWh pentru fiecare locuitor în fiecare lună afectată de temperaturi foarte ridicate.

Pe următoarele poziții se află Muntenegru, cu o creștere de 22,49%, Turcia cu 21,91%, Croația cu 17,76%, Italia cu 14,22% și Spania cu 8,86%. Specialiștii atrag atenția că atunci când cererea totală de energie electrică depășește capacitatea de producție disponibilă sau limitele tehnice ale rețelei, frecvența sistemului poate scădea, ceea ce favorizează apariția penelor de curent.

Țările europene cu cele mai multe întreruperi de electricitate

Pe baza informațiilor disponibile din ultimii cinci ani, Compare the Market a evaluat și durata medie a întreruperilor de alimentare cu energie electrică, precum și impactul financiar estimat asupra gospodăriilor.

Ungaria a înregistrat cea mai mare durată medie anuală a întreruperilor de curent dintre statele europene analizate, cu 2,92 ore. Urmează Slovenia, cu 2,16 ore, și Grecia, cu 1,63 ore pe an.

Autorii studiului arată că „Deși Italia are o durată medie a întreruperilor mai mică decât Grecia, numărul mare de gospodării face ca aceasta să înregistreze cel mai ridicat cost anual estimat pentru consumatori dintre țările europene analizate”.

Conform analizei, „Penele de curent din Italia vor costa gospodăriile aproximativ 154,7 milioane de euro pe an, țară urmată îndeaproape de Polonia, cu 152,1 milioane de euro.”

Aceste calcule au la bază conceptul economic denumit „valoarea energiei nealimentate”, utilizat pentru estimarea costurilor generate de lipsa energiei electrice. Sunt luate în considerare efecte precum alterarea alimentelor, pierderea funcționării sistemelor de încălzire și răcire, întreruperea conexiunii la internet și alte inconveniente asociate.

Rolul energiei regenerabile în menținerea stabilității sistemului

În lunile iunie și iulie ale anului trecut, Europa a traversat un episod de caniculă în care temperaturile au atins 40 de grade Celsius. În acea perioadă, cererea zilnică de electricitate a crescut cu până la 14%. Suprapusă peste oprirea unor centrale termoelectrice, această situație a contribuit la majorarea de două până la trei ori a prețurilor medii zilnice ale energiei.

Potrivit centrului de analiză energetică Ember, producția record de energie solară din Uniunea Europeană a avut un rol important în menținerea echilibrului sistemului energetic, în ciuda consumului ridicat.

Reprezentanții Ember precizează că „În zilele de vârf ale valului de căldură, energia solară a furnizat până la 50 GW numai în Germania, generând între 33% și 39% din electricitatea țării”.

Totodată, organizația arată că „Germania dispune de 14 GW de capacități de stocare în baterii și de 10 GW de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, ceea ce a permis stocarea unei părți din energia solară pentru utilizare după apusul soarelui.”