Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România: Creșterea economică a României va depinde de câțiva piloni structurali esențial. Adaptarea la schimbările tehnologice va fi crucială!

Economia României arată semne de redresare, însă incertitudinile macroeconomice și fragilitățile structurale mențin estimările prudente pentru creșterea PIB în 2025. Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România, explică principalele riscuri, perspectivele pieței muncii și rolul fondurilor europene în susținerea redresării economice.

Discuție despre economie, riscuri și perspective pe piața muncii cu Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România

După ce Produsul Intern Brut a înregistrat în trimestrul al treilea al anului 2025 un avans de 1,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, economia României pare să dea primele semnale de revenire. Cu toate acestea, ING Bank menține o estimare conservatoare pentru întregul an, de doar 0,3%, reflectând riscurile persistente și efectele parțial statistice care influențează creșterea.

Într-un interviu pentru Capital.ro, Valentin Tătaru a vorbit despre ajustările pieței muncii, provocările legate de salariile reale și stimularea cererii interne, dar și despre importanța absorbției fondurilor europene și a investițiilor structurale în creșterea sustenabilă a economiei românești.

Capital: Având în vedere semnalul pozitiv al PIB-ului din T3 2025 (+1,6% față de T3 2024), dar estimarea ING pentru întregul an 2025 rămâne conservatoare (0,3%), care sunt principalii factori de risc care vă determină prudența?

Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România: După cum am menționat în ultima noastră notă referitoare la creșterea PIB (https://think.ing.com/snaps/signs-of-life-return-to-the-romanian-economy/) așteptăm detaliile de la INS cu privire la structura creșterii economice înainte de a reevalua estimarea de 0,3% pentru acest an. Acestea vor fi publicate pe 5 decembrie. Cel mai probabil creșterea economică va fi undeva în linie cu cea din primele nouă luni (0,8%) sau marginal mai mare.

Chiar și așa, vorbim în continuare de o creștere foarte mică și cel puțin parțial datorată unor efecte statistice (impactul impozitelor nete, revizuiri ale cifrelor istorice etc.) și mai puțin dată de o expansiune reală a economiei. 

Capital: Într-un interviu recent ați menționat o scădere a numărului de angajați în economie pentru șase luni consecutive, ceea ce sugerează o fragilitate pe piața muncii. Cum credeți că va evolua ocuparea forței de muncă pe termen mediu și ce impact anticipează asupra consumului privat?

Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România: Este adevărat că în ultimele luni am observat o ajustare a numărului de angajați, ceea ce indică o detensionare a pieței muncii pe termen scurt. Acest fenomen poate avea un impact moderat asupra consumului privat, având în vedere legătura directă dintre ocupare și venituri disponibile.

Totuși, pe termen mediu rămânem prudent optimiști: economia are capacitatea de a reabsorbi forța de muncă, fie prin relansarea activității în sectoarele afectate, fie prin redirecționarea către domenii emergente. Este încă dificil de anticipat pe deplin efectul tehnologiilor precum inteligența artificială asupra structurii ocupării, dar, una peste alta, ne așteptăm la o piață a muncii relativ stabilă, susținută de adaptabilitatea economiei și de dinamica cererii interne

Capital: Salariile reale ar putea rămâne negative în următoarele trimestre. Ce scenarii luați în considerare pentru stimularea cererii interne dacă veniturile populației nu cresc semnificativ?

Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România: Este foarte probabil ca avansul salariilor reale sa rămână negativ pentru câteva trimestre. O creștere ”semnificativă” a veniturilor nu este așteptată și este destul de puțin probabil ca eventualele măsuri pentru susținerea cererii interne să se bazeze pe majorări salariale spectaculoase, ci mai mult pe măsuri care să mențină încrederea și să stimuleze activitatea economică.

Am putea enumera aici un cadru fiscal și monetar predictibil, continuarea investițiilor publice în special prin utilizarea la maximum a fondurilor europene, realizarea reformelor la care ne-am angajat prin PNRR. Toate acestea ar putea asigura o revenire pe baze mai sănătoase a cererii interne, față de creșterea pur administrativă a salariilor.

Capital: Cum evaluați impactul pachetelor fiscale recente asupra creșterii economice? Există riscul unei perioade de stagnare sau creștere redusă care să fie compensată doar pe termen mediu?

Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România: Cred că putem vorbi despre un impact mixt asupra creșterii economice. Pe termen scurt este destul de clar că efectul este unul de ajustare, deoarece măsurile pot tempera consumul și investițiile private. Acest lucru ar putea duce (și într-o bună măsură a dus deja) la o cvasi-stagnare a economiei pentru câteva trimestre.

Totuși, pe termen mediu, dacă aceste măsuri reușesc să stabilizeze finanțele publice și să reducă incertitudinea, ele pot crea premisele pentru relansarea investițiilor și pentru o creștere sustenabilă, iar acesta este scenariul nostru de bază în acest moment.

Capital: În ce măsură absorbția fondurilor europene poate susține redresarea economică a României, având în vedere prognozele pentru următorii ani?

Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România: Absorbția fondurilor europene reprezintă elementul cheie pentru susținerea creșterii economice în perioada următoare. Pe termen scurt, aceste resurse sunt practic principalul motor care poate compensa efectele măsurilor de consolidare fiscală și poate genera investiții în infrastructură, digitalizare, tranziția verde etc.

Pe termen mediu, utilizarea eficientă a fondurilor europene nu doar că sprijină redresarea, ci creează premise pentru o creștere sustenabilă și o îmbunătățire a potențialului economic prin modernizare și creșterea competitivității. În lipsa unei absorbții accelerate și eficiente, riscul unei creșteri economice modeste sau chiar al stagnării ar fi semnificativ mai mare.

Capital: Care considerați că vor fi principalele motoare structurale ale creșterii economice pe termen lung și ce obstacole ar putea întâmpina România în acest proces?

Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România: Pe termen lung, creșterea economică a României va depinde de câțiva piloni structurali esențiali. Investițiile în infrastructură și digitalizare vor rămâne fundamentale pentru creșterea productivității și integrarea în lanțurile valorice globale. Agricultura, modernizată prin tehnologii și orientată către sustenabilitate, poate deveni un motor important, mai ales dacă valorifică fondurile europene și inovația.

Energia verde va juca un rol strategic, atât pentru securitatea energetică, cât și pentru alinierea la obiectivele climatice, iar industria de apărare, în contextul geopolitic actual, are potențialul de a atrage investiții semnificative și de a stimula dezvoltarea industrială.

Totuși, aceste oportunități vin cu obstacole: deficitul de forță de muncă calificată, migrația, incertitudinea fiscală și administrativă, precum și incertitudinile date de tehnologiile emergente precum inteligența artificială. Adaptarea la schimbările tehnologice va fi crucială.