România, susținută de transferuri externe de 1% din PIB în 2024. Date oficiale Eurostat

Potrivit datelor publicate de Eurostat, în 2024, România a beneficiat de transferuri personale din afara Uniunii Europene care au susținut aproximativ 1% din PIB-ul țării, plasând-o printre statele membre UE cu cel mai semnificativ aport al banilor trimiși de cetățeni rezidenți în afara blocului comunitar.

Transferurile din afara UE au susținut 1% din economia României în 2024

Banii trimiși de românii din afara Uniunii Europene au avut, anul trecut, o contribuție importantă la economia națională. Potrivit datelor publicate de Eurostat, surplusul de transferuri personale al României a echivalat cu aproximativ 1% din produsul intern brut în 2024, plasând țara noastră între statele membre UE cu o dependență semnificativă de aceste fluxuri financiare.

La nivelul Uniunii Europene, rezidenții statelor membre au trimis către țări din afara blocului comunitar 52,1 miliarde de euro, cu 6% mai mult decât în 2023, când suma s-a ridicat la 49,2 miliarde de euro. Această evoluție confirmă o tendință de creștere constantă a transferurilor externe, consolidată în ultimii ani.

Doar nouă state membre au înregistrat în 2024 un sold pozitiv al transferurilor personale. Dintre acestea, patru țări au depășit pragul de 1% din PIB: Croația, cu un nivel ridicat de 2,6%, urmată de Bulgaria (1,3%), Portugalia (1,2%) și România (1%). Datele arată că, pentru aceste economii, banii trimiși de cetățeni din afara UE rămân un sprijin consistent pentru consum și stabilitate financiară.

Gospodăriile din Uniunea Europeană au primit în total 14,8 miliarde de euro

În același timp, gospodăriile din Uniunea Europeană au primit în total 14,8 miliarde de euro din afara spațiului comunitar, în creștere cu 7% față de anul precedent. Cu toate acestea, ritmul mai alert al ieșirilor față de intrări a dus la adâncirea dezechilibrului extern al UE.

Pe o perioadă de cinci ani, transferurile trimise din UE către state non-UE au avansat cu 51%, în timp ce intrările au crescut cu doar 26%. Consecința directă a fost accentuarea soldului negativ al Uniunii, care a ajuns la 37,3 miliarde de euro în 2024.

La polul opus, mai multe state au raportat deficite importante ale transferurilor personale raportate la PIB. Malta a consemnat cel mai mare minus (–2,8%), urmată de Cipru (–0,9%) și Belgia (–0,6%). De asemenea, Grecia, Franța și Spania au înregistrat fiecare deficite de aproximativ –0,5%.

În ansamblu, datele Eurostat arată că, în ciuda integrării economice, legăturile financiare cu diaspora din afara Uniunii Europene rămân esențiale pentru unele state, inclusiv pentru România, unde aceste transferuri continuă să joace un rol vizibil în echilibrul economic.