Va ataca vreodată Vladimir Putin România și UE? Ștefan Dănilă: Există altă amenințare mai mare pentru noi

Vladimir Putin a declarat recent, la Bișkek, că Rusia nu intenționează să atace Europa și că poate oferi garanții scrise în acest sens, afirmații care au generat reacții prudente în rândul experților. În acest context, fostul șef al Armatei Române, generalul (r) Ștefan Dănilă, descrie cum arată în realitate riscurile pentru România, pentru regiune și ce scenariu ar putea afecta cel mai mult Bucureștiul

Vladimir Putin vrea să atace România și UE? Liderul rus spune că nu, însă reacțiile rămân rezervate

În declarațiile recente, președintele rus a încercat să prezinte Rusia drept un actor non-agresiv, chiar în timp ce războiul din Ucraina continuă fără semne de detensionare. La Bișkek, Vladimir Putin i-a ironizat pe liderii europeni, susținând că pozițiile lor ar trebui reformulate pentru a respecta normele diplomației.

În același context, el a afirmat că Rusia nu plănuiește atacuri împotriva vreunei țări și că este dispus să își asume aceste declarații în scris.

„Una este, în general, să spunem că Rusia nu va ataca Europa. Pentru noi, acest lucru sună ridicol, chiar așa este.

Nu am avut niciodată intenția să facem acest lucru, dar, dacă vor să audă acest lucru de la noi, bine, vom pune totul în scris. Nu este nicio problemă”, a transmis Putin.

Afirmațiile sale nu au convins, însă, comunitatea internațională. În multe capitale europene, ele sunt privite cu reticență, în special având în vedere că Moscova a transmis mesaje similare înainte de declanșarea invaziei din Ucraina. Analizele specialiștilor subliniază că Kremlinul a abandonat în trecut propriile declarații pentru a justifica acțiuni militare.

În paralel, directori ai serviciilor de informații, analiști militari și politicieni din tot mai multe state evaluează posibilitatea ca Federația Rusă să urmărească o confruntare extinsă cu NATO. Alți analiști contrazic acest scenariu, argumentând că Rusia are dificultăți în a avansa în Ucraina, ceea ce ar face improbabilă o ofensivă împotriva unei alianțe mult mai puternice din punct de vedere militar.

Estimările legate de pierderile rusești variază între 500.000 și un milion de militari, alături de un volum considerabil de tehnică de luptă. În plus, economia rusă resimte presiunea unui război prelungit, ceea ce reduce, în opinia unor experți, capacitatea Moscovei de a susține un conflict cu NATO.

Evaluarea generalului Ștefan Dănilă: Rusia urmărește influență, nu neapărat conflict militar

Fostul șef al Statului Major General al Armatei Române, generalul (r) Ștefan Dănilă, a analizat pentru Adevărul situația actuală și insistă asupra faptului că nu se observă indicii ale unui război iminent între Rusia și NATO.

Totuși, Moscova continuă să monitorizeze evoluțiile din statele membre ale alianței și să caute modalități de presiune, mai ales în zonele unde consideră că are interese istorice sau culturale.

Generalul explică faptul că o acțiune militară directă împotriva României este puțin probabilă, însă alte forme de agresiune – politică, economică sau informațională – rămân posibile.

„Federația Rusă tinde să revină la influența pe care o avea Rusia în fosta Uniunea Sovietică. Adică statele foste sovietice sunt văzute încă și acum ca state surori. România nu este în această situație, pentru că nu am fost membri ai fostei Uniuni Sovietice.

Însă cu siguranță că și-ar dori să își recapete influența pe care o avea în această zonă a Europei, practic jumătate de continent, inclusiv în România”, explică generalul Ștefan Dănilă.

Republica Moldova și Ucraina, cele mai vulnerabile în fața presiunilor rusești

Generalul Dănilă atrage atenția că statele cele mai expuse intențiilor Kremlinului sunt cele care au făcut parte din Uniunea Sovietică. Printre acestea, Republica Moldova se regăsește într-o poziție dificilă, în special din cauza capacităților militare reduse și a prezenței regiunii separatiste Transnistria.

În prezent, însă, Federația Rusă își concentrează resursele pe frontul ucrainean. Rezistența Kievului, cu toate dificultățile întâmpinate, oferă timp și Republicii Moldova, limitând posibilitatea unor acțiuni rusești directe.

„Dacă ne amintim de discursul lui Putin din 2022, vorbea despre Ucraina și despre Republica Moldova ca fiind parte a Rusiei sau state surori. Și a vorbit despre frații din Republica Moldova și Ucraina.

Noi, România, nu suntem acolo. Adică, dacă ne uităm, statele baltice sunt mai expuse decât România. Ele au făcut parte din Uniunea Sovietică și ele au mult mai mulți etnici ruși decât are România. În republicile baltice, influența Federației Ruse sau influența sovietică încă se mai resimte, cel puțin în anumite grupuri.

Este drept, vorbim de grupuri destul de restrânse, dar important este că încă aceasta se resimte. România nu a fost parte a Uniunii Sovietice, aici se vorbește altă limbă și nici nu sunt prea mulți etnici ruși aici. Avem o minoritate rusă mică și nu avut niciun fel de probleme cu statul român, nici statul român cu ea.

Așa că nu văd motivul pentru care Federația Rusă ar dori să declanșeze o agresiune militară împotriva României. În schimb, acțiune ostile față de România, da, dar de altă natură decât un atac militar direct”, adaugă generalul.

Scenariul care ar afecta cel mai mult România, dacă Ucraina cade

Cea mai gravă consecință pentru România, consideră fostul șef al Armatei, ar fi ocuparea Ucrainei de către Federația Rusă. Un astfel de scenariu ar schimba radical echilibrul strategic regional, iar Rusia ar putea folosi teritoriul ucrainean pentru diverse acțiuni ostile la adresa Bucureștiului, fără a recurge direct la intervenție militară.

„Există altă amenințare mai mare pentru noi. Cel mai prost scenariu pentru România este cel în care Ucraina ar fi ocupată de Federația Rusă. Vorbesc de scenariul în care Ucraina ar fi sub controlul Federației Rusă și s-ar instala acolo baze rusești. Ucraina ar fi ostilizată împotriva României, iar Federația Rusă, după ce ar instala un guvern marionetă, i-ar pune pe ucraineni să ne hărțuiască.

Nici măcar nu ar mai trebui să facă rușii pe față acest lucru, s-ar folosi de ucraineni. Sigur, România nu cred că ar fi atacată direct. Dar ne-ar putea afecta acele acțiuni destabilizatoare dinspre Ucraina și dinspre Moldova. Pentru că dacă Ucraina ar cădea și ar ajunge sub control rusesc, automat și Republica Moldova ar fi victimă sigură și ar intra foarte ușor sub controlul Federației Rusă”, afirmă Dănilă.

În opinia sa, o Ucraină aflată sub control rusesc ar duce inevitabil la pierderea independenței Republicii Moldova, ceea ce ar crea un lanț de vulnerabilități pentru România.

„Există un risc foarte mare ca ceea ce am spus anterior să se întâmple. România este de partea Ucrainei și așa este corect din toate punctele de vedere. Și România este de partea Ucrainei pentru că riscul foarte mare este ca Federația Rusă să aibă controlul total al Ucrainei, ceea ce pentru noi nu ar fi deloc bine”, subliniază generalul Dănilă.

De ce un atac militar direct asupra României rămâne improbabil

Generalul Dănilă precizează că, deși niciun scenariu nu poate fi exclus complet, un atac militar rusesc asupra României este foarte puțin probabil. Evaluările sale țin cont atât de contextul militar actual, cât și de interesele strategice ale Moscovei.

„O invazie terestră, din punctul meu de vedere, este un fantasm. Adică nu poate fi imaginată și nu văd care ar fi scopul pentru așa ceva. Nu are niciun interes vital Federația Rusă să invadeze România și ar avea mai multe de pierdut decât de câștigat.

Atenție, în Ucraina Federația Rusă a avut un interes vital să nu piardă controlul acestei țări, lucrurile sunt diferite. Iar acolo a fost clar de la început că Rusia nu va accepta să piardă controlul Ucrainei și să vadă această țară în NATO. România nu este chiar de interes vital pentru Putin și Federația Rusă”, subliniază generalul.

În schimb, el sugerează că riscurile reale provin din destabilizare, presiuni hibride și eventuale atacuri cu drone sau rachete – tipuri de acțiuni care au devenit tot mai frecvent discutate în Europa de Est.

Pentru România, concluzia expertului este clară: susținerea Ucrainei reprezintă condiția esențială pentru menținerea stabilității regionale, deoarece o victorie a Federației Ruse ar schimba radical arhitectura de securitate de la granițele țării.