CNAIR confirmă sosirea TBM-ului pentru Tunelul Poiana, un proiect-cheie pe A1 Sibiu–Pitești
CNAIR a anunțat oficial că utilajul de foraj mecanizat care va fi utilizat pentru realizarea Tunelului Poiana a ajuns în România, informația fiind confirmată după descărcarea componentelor în Portul Constanța. Directorul general al companiei, Cristian Pistol, a precizat că elementele TBM-ului (Tunnel Boring Machine) au fost recepționate și urmează să intre în etapele logistice necesare transportului și preasamblării.
„Uriașul” care va străpunge munții a ajuns în România, anunță directorul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol.
Conform datelor transmise de CNAIR, echipamentele au fost descărcate recent în Portul Constanța, de unde vor fi transportate în etape succesive către punctul de preasamblare. Procesul logistic implică un număr semnificativ de transporturi speciale, având în vedere dimensiunile și greutatea componentelor.
„Este un moment de referință tehnologică pentru infrastructura noastră”, spune Pistol.
Utilajul TBM destinat Tunelului Poiana este unul de mari dimensiuni, proiectat pentru lucrări de foraj în condiții geologice dificile, specifice zonei montane traversate de Autostrada Sibiu–Pitești. Potrivit CNAIR, acesta reprezintă un element central în strategia de execuție a secțiunii 3 Cornetu–Tigveni.
Detalii logistice și tehnice despre utilajul care va fora prin Carpați
CNAIR a prezentat și principalele caracteristici ale TBM-ului care va fi utilizat pe șantierul Tunelului Poiana, subliniind complexitatea operațiunii de transport și montaj. Utilajul are o greutate totală de aproximativ 3.300 de tone și o lungime de 100 de metri, comparabilă cu cea a unui teren de fotbal.
Pentru deplasarea componentelor de la Portul Constanța către zona de preasamblare vor fi utilizate 97 de camioane, majoritatea agabaritice. Transportul se va desfășura etapizat, în funcție de specificul fiecărei piese și de infrastructura rutieră disponibilă pe traseu.
Cele peste 120 de componente ale utilajului vor fi transportate inițial către Călărași, unde va avea loc preasamblarea, urmând ca ansamblul final să fie mutat ulterior pe șantierul Secțiunii 3 a autostrăzii. Acolo, TBM-ul va începe lucrările de foraj pentru realizarea tunelului cu o lungime de aproximativ 1,7 kilometri, săpat direct prin masivul montan.
Pe lângă realizarea Tunelului Poiana, secțiunea montană Cornetu–Tigveni, cu o lungime totală de 37,4 kilometri, include și construcția a 53 de viaducte și poduri. Potrivit conducerii CNAIR, constructorii implicați în proiect dispun de resursele tehnice și logistice necesare pentru derularea lucrărilor conform graficului asumat.
Perspective pentru 2026: estimări privind un posibil an record în infrastructura rutieră
În paralel cu avansul lucrărilor pe A1 Sibiu–Pitești, o analiză realizată de Asociația Pro Infrastructura indică faptul că România ar putea atinge în 2026 un nivel record în ceea ce privește numărul de kilometri de autostradă și drum expres dați în folosință. Conform scenariului considerat realist, dar favorabil, peste 240 de kilometri ar putea fi deschiși circulației într-un singur an.
Într-o variantă optimistă, în care toate proiectele evoluează conform planificărilor, lungimea totală ar putea ajunge la aproximativ 284 de kilometri, un prag care nu a mai fost atins până acum. În prezent, rețeaua națională include 1.416 kilometri de autostrăzi și drumuri expres aflați în exploatare, la care se adaugă peste 840 de kilometri contractați pentru proiectare și execuție și aproape 486 de kilometri aflați în diferite etape de licitație.
Asociația Pro Infrastructura arată că potențialul an record 2026 este susținut atât de proiecte restante din perioada 2024–2025, cât și de șantiere cu termene contractuale stabilite pentru anii următori. Printre tronsoanele avute în vedere se numără Autostrada A7 din Moldova, A0 Nord în zona Capitalei, Autostrada Transilvania, precum și segmente din A1 și A8.
Totuși, organizația atrage atenția că anumite proiecte intens promovate nu vor putea fi finalizate în termenul vehiculat. Tronsoanele lipsă de pe A1 Margina–Holdea nu sunt estimate pentru deschidere în 2026, inaugurarea fiind considerată realistă abia în vara anului 2027, chiar dacă lucrările de săpătură ale tunelurilor ar putea fi încheiate la jumătatea anului viitor.
CNIR demarează proiectarea unui nou lot pe Autostrada Unirii A8
Separat de proiectele gestionate de CNAIR, Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat începerea etapei de proiectare pentru lotul 1D Joseni–Ditrău al Autostrăzii A8 Târgu Mureș–Târgu Neamț, cu o lungime de 14,4 kilometri. Ordinul de începere a proiectării a fost emis luna trecută, iar lucrările de pregătire sunt deja în desfășurare.
„Proiectarea lotului 1D Joseni-Ditrău al Autostrăzii A8 Târgu Mureş-Târgu Neamţ a început, conform ordinului pe care Compania Naţională de Investiţii Rutiere l-a emis luna trecută”, anunţă CNIR.
În contextul acestei etape, directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a efectuat o vizită de lucru pe amplasamentul viitorului tronson, în zonele localităților Joseni și Lăzarea din județul Harghita. Potrivit companiei, constructorul a mobilizat trei instalații de foraj pentru realizarea investigațiilor geotehnice necesare.
„Am mers pe amplasamentul lotului 1D Joseni-Ditrău şi am avut discuţii cu Antreprenorul pentru accelerarea etapelor acestui obiectiv. Depunem toate eforturile pentru ca lucrările de execuţie să înceapă cât mai curând, astfel încât să putem profita de sezonul favorabil construcţiilor. De asemenea, joi, va avea loc şedinţa de început pentru acest contract, cu participarea atât a constructorului, cât şi a Supervizorului”, a declarat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.
Etapa de elaborare a Proiectului Tehnic pentru acest lot din județul Harghita are o durată estimată de 10 luni, urmând ca execuția lucrărilor să se desfășoare pe parcursul a 24 de luni. Lotul 1D Joseni–Ditrău face parte din secțiunea II Miercurea Nirajului–Leghin a Autostrăzii A8 și include 21 de pasaje și viaducte, dintre care trei ecoducte, un nod rutier la Ditrău și o descărcare provizorie către lotul următor, Ditrău–Grințieș. Din luna martie este programată și începerea proiectării pentru alți 64 de kilometri din secțiunea montană Sărățeni–Pipirig, ale cărei contracte au fost semnate în toamna anului trecut.
