Undă verde pentru Vladimir Putin. Va putea trimite armata în afara țării: Agresiunea a devenit norma politicii de stat ruse

Parlamentul Rusiei a aprobat un proiect de lege care îi oferă lui Vladimir Putin posibilitatea de a trimite trupe în afara țării în numele protejării cetățenilor ruși. Măsura a stârnit reacții dure din partea Ucrainei, care acuză Moscova că transformă agresiunea militară într-o politică oficială de stat.

Noua lege permite trimiterea armatei ruse în afara țării sub pretextul protejării cetățenilor

Duma de Stat a Rusiei a votat miercuri un proiect de lege care îi permite președintelui Vladimir Putin să ordone intervenții militare în alte state. Potrivit textului, Rusia va putea trimite trupe în străinătate pentru a proteja cetățenii ruși care sunt arestați, anchetați, judecați sau, potrivit autorităților de la Moscova, abuzați de state străine, instanțe internaționale sau organizații din care Rusia nu face parte.

Președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a justificat această decizie spunând că justiția occidentală s-a transformat într-un mecanism represiv folosit împotriva celor care nu urmează direcțiile impuse de oficialii europeni. El a susținut că, în aceste condiții, Rusia trebuie să facă tot ce este necesar pentru a-și proteja cetățenii aflați în afara granițelor.

„Justiţia occidentală s-a transformat într-o maşinărie represivă menită să reprime deciziile care nu sunt în acord cu cele impuse de oficialii europeni. În aceste circumstanţe, este important să facem totul pentru a ne proteja cetăţenii aflaţi în străinătate”, a declarat Viaceslav Volodin.

Vladimir Putin are acum la dispoziție 14 zile pentru a promulga legea.

Ucraina acuză Kremlinul că legalizează expansionismul militar

Kievul a reacționat imediat și a criticat dur noua legislație. Autoritățile ucrainene consideră că acest proiect nu este despre protecția cetățenilor, ci despre legitimarea unor viitoare intervenții militare.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, Heorhii Tîhi, a declarat că această decizie poate fi descrisă drept „anarhie agresivă”. El a spus că, oferindu-și dreptul nelimitat de a folosi forțele de ocupație în afara Rusiei sub pretextul protejării cetățenilor ruși, Putin admite că agresiunea a devenit norma politicii de stat ruse.

„Această decizie poate fi descrisă în două cuvinte: anarhie agresivă”, a declarat pentru POLITICO Heorhii Tîhi.

„Acordându-şi dreptul nelimitat de a folosi forţele de ocupaţie ruse în afara ţării sub pretextul presupusei protejări a cetăţenilor ruşi, Putin admite efectiv că agresiunea a devenit norma politicii de stat ruse”, a comentat oficialul ucrainean.

Oficialul ucrainean a mai afirmat că actuala Dumă de Stat riscă să rămână în istorie drept o instituție care a legalizat ocupația, aventurile politice și teroarea.

„Actuala componenţă a Dumei de Stat a Federaţiei Ruse a decis să rămână în istorie ca o fabrică de legalizare a aventurilor politice, a ocupaţiei şi a terorii”, a comentat el.

Moscova a folosit un argument asemănător și în 2022, când a justificat invazia pe scară largă a Ucrainei prin nevoia de a proteja populația vorbitoare de limbă rusă. Kremlinul a susținut atunci că drepturile acestor persoane au fost încălcate ani la rând și continuă să ceară restabilirea limbii ruse și a Bisericii Ruse în Ucraina ca parte a oricărui acord de pace.

Europa urmărește cu atenție semnalele venite de la Moscova

Noua lege vine într-un moment în care mai multe servicii de informații europene au descris Rusia drept o amenințare directă la adresa NATO și a Occidentului.

Oficiali din domeniul apărării și parlamentari europeni se tem că Kremlinul ar putea considera următorii doi ani drept momentul potrivit pentru a testa angajamentul Occidentului față de alianța militară.

Potrivit unor surse citate de POLITICO, această perioadă este văzută ca o fereastră favorabilă atât timp cât Donald Trump se află la Casa Albă, iar Europa nu reușește să își consolideze suficient capacitatea militară.

Luna trecută, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că statele baltice ar putea deveni următoarea țintă a Moscovei dacă Ucraina nu primește suficient sprijin militar și politic. Deși Estonia a respins ulterior acest scenariu, la Kiev noua lege este privită ca o confirmare că Rusia continuă militarizarea politicii sale externe.