UE vrea să limiteze taxa pe marile companii pentru a debloca negocierile privind bugetul. Ce fonduri, de care depinde și România, ar putea fi reduse

Președintele Consiliului European, António Costa, propune modificarea taxei europene pe companii, astfel încât aceasta să se aplice doar firmelor cu o cifră de afaceri anuală de peste 750 de milioane de euro. Măsura urmărește să reducă opoziția unor state membre și să faciliteze un acord privind viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene.

António Costa propune ca taxa europeană pe companii să vizeze doar firmele cu afaceri de peste 750 de milioane de euro

Președintele Consiliului European, António Costa, încearcă să deblocheze negocierile privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene printr-o serie de concesii referitoare la taxele pe care Bruxelles-ul intenționează să le introducă la nivel comunitar.

Potrivit a doi diplomați europeni familiarizați cu discuțiile, citați de Politico.eu, echipa lui Costa a propus ca o controversată taxă pe companii să fie aplicată exclusiv firmelor cu o cifră de afaceri anuală de peste 750 de milioane de euro.

Propunerea a fost discutată joi, în cadrul unor întâlniri informale între Pedro Lourtie, șeful de cabinet al lui António Costa, și reprezentanții guvernelor statelor membre. Aceste consultări au rolul de a testa disponibilitatea capitalelor europene de a accepta compromisuri în privința celor mai sensibile subiecte din negocieri.

Modificarea vizează taxa corporativă CORE, propusă anul trecut de Comisia Europeană. În forma inițială, aceasta presupunea perceperea unei sume fixe de la companiile cu venituri de peste 100 de milioane de euro.

Noua variantă ar înlocui suma fixă cu o taxă de 0,05% și ar ridica pragul de aplicare la 750 de milioane de euro cifră de afaceri anuală. Astfel, companiile de dimensiuni medii ar fi excluse din sistem.

Schimbările urmăresc să reducă opoziția unui grup de țări condus de Germania, care a contestat taxa CORE, argumentând că aceasta afectează competitivitatea companiilor europene și pune o presiune suplimentară asupra întreprinderilor mijlocii.

Franța cere păstrarea veniturilor estimate, iar Bruxelles-ul caută noi surse de finanțare

Concesiile propuse nu par însă suficiente pentru a obține susținerea tuturor statelor membre. Unul dintre diplomații europeni consultați de Politico și-a exprimat scepticismul cu privire la șansele de a rezolva disputa prin modificările respective.

„Nu cred că acest lucru va rezolva problema legată de CORE”, a declarat acesta.

În paralel, Franța insistă asupra introducerii unor noi taxe, care să permită reducerea contribuțiilor naționale la bugetul Uniunii Europene.

Pentru a răspunde solicitărilor Parisului, echipa lui António Costa a transmis că nu intenționează să reducă estimările privind veniturile totale care ar urma să fie obținute din propunerea fiscală a Comisiei Europene. Aceasta era estimată să genereze aproximativ 65 de miliarde de euro anual.

Alte propuneri vizează majorarea cu 25 de cenți pentru fiecare kilogram a taxelor aplicate deșeurilor din plastic necolectate și deșeurilor electronice. Veniturile obținute din aceste taxe sunt direcționate direct către bugetul comunitar.

De asemenea, negociatorii au propus ca întreaga sumă colectată din taxa pe importurile de carbon să ajungă la bugetul UE. În prezent, doar 75% din aceste încasări sunt transferate către bugetul european.

Printre variantele analizate se numără și introducerea unor taxe pentru companiile din sectorul criptomonedelor și pentru licitațiile naționale privind spectrul de frecvențe.

O altă concesie propusă de Pedro Lourtie presupune introducerea treptată, în cazul statelor cel mai puternic afectate, a două taxe referitoare la produsele din tutun și la companiile poluatoare, prin intermediul Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii.

Negocierile privind bugetul UE ar putea afecta fondurile pentru dezvoltarea regională

Consultările bilaterale au început joi și urmează să continue până luni, 9 noiembrie. Acestea ar trebui să pregătească terenul pentru încheierea unui acord privind bugetul european până la sfârșitul anului 2026, înainte ca alegerile programate anul viitor în Polonia, Franța și Italia să complice negocierile.

António Costa urmează să prezinte un nou document de negociere privind bugetul pe 21 noiembrie, înaintea unui summit special programat în săptămâna următoare.

În timpul discuțiilor de joi, echipa președintelui Consiliului European a semnalat că bugetul ar putea fi redus suplimentar. Printre domeniile vizate de eventualele tăieri s-ar putea afla finanțările regionale, cunoscute drept politica de coeziune.

O asemenea decizie ar reprezenta o lovitură pentru alianța statelor din sudul și estul Europei, cunoscută sub numele de „Prietenii Coeziunii”, care susține menținerea fondurilor destinate reducerii diferențelor de dezvoltare dintre regiunile europene.

În schimb, reducerile subvențiilor acordate fermierilor sunt considerate mai puțin probabile, potrivit celor doi diplomați citați de Politico.