Suspendarea acordului comercial cu SUA, primul pas politic al UE ca răspuns pentru Donald Trump
Parlamentul European a hotărât să suspende procedura de ratificare a acordului comercial încheiat între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii în luna iulie a anului trecut, într-o mișcare care reflectă tensiunile tot mai vizibile din relația transatlantică.
Informația a fost relatată de site-ul postului francez de televiziune BFMTV, care citează surse din legislativul european. Decizia blochează temporar intrarea în vigoare a unui acord considerat strategic pentru ambele părți, dar care a devenit un instrument de presiune politică în actualul context internațional.
Președinta grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D) din Parlamentul European, Iratxe Garcia Perez, a explicat că principalele grupuri politice au ajuns la o poziție comună.
„Grupurile politice din Parlamentul European au ajuns la un acord majoritar”, a declarat aceasta, subliniind caracterul transversal al deciziei și sprijinul larg de care se bucură suspendarea ratificării.
Această poziționare marchează un prim răspuns instituțional al Uniunii Europene la presiunile recente atribuite administrației Donald Trump, care a relansat amenințări comerciale la adresa mai multor state membre. Contextul geopolitic a influențat decisiv calendarul și direcția dezbaterilor din Parlamentul European, unde acordul comercial a fost scos temporar din procedura legislativă.
Blocarea ratificării nu echivalează cu anularea acordului, însă transmite un mesaj politic ferm privind disponibilitatea UE de a reacționa coordonat atunci când consideră că interesele sale sunt afectate. Pentru moment, instituțiile europene lasă deschisă posibilitatea reluării discuțiilor, în funcție de evoluția relației cu Washingtonul.
Amenințări comerciale și diviziuni politice în interiorul Parlamentului European
Decizia Parlamentului European este strâns legată de noile presiuni exercitate de Donald Trump asupra a șase state membre ale Uniunii Europene: Danemarca, Suedia, Franța, Germania, Olanda și Finlanda.
Aceste țări sunt vizate de posibile suprataxe vamale americane, pe fondul disputelor legate de Groenlanda și de poziționarea strategică a regiunii arctice. Amenințările formulate de Statele Unite ar urma să afecteze și Norvegia, precum și Marea Britanie, deși acestea nu sunt membre ale Uniunii Europene.
Acordul negociat în luna iulie a anului trecut prevedea un regim vamal asimetric, cu taxe de 15% aplicate exporturilor europene către Statele Unite și eliminarea taxelor pentru exporturile americane către piața europeană. Suspendarea ratificării de către Parlamentul European împiedică aplicarea acestor prevederi, transformând acordul într-un document lipsit, deocamdată, de efecte juridice.
La nivel politic, decizia a fost susținută de Partidul Popular European (PPE), cel mai numeros grup din legislativul european, care a considerat suspendarea ca fiind o măsură de prudență. În schimb, o parte a extremei drepte s-a opus acestei abordări.
„Considerăm că este o greșeală”, a declarat Nicola Procaccini, copreședinte al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și membru al partidului condus de Giorgia Meloni.
O poziție diferită a fost exprimată de grupul Patrioților, condus de eurodeputatul francez Jordan Bardella, care s-a pronunțat în favoarea suspendării acordului, considerând-o o reacție legitimă în fața presiunilor externe.
Divergențele din Parlament reflectă nu doar orientări ideologice diferite, ci și viziuni contrastante asupra relației cu administrația Donald Trump și asupra instrumentelor de răspuns ale Uniunii Europene.
Opțiuni de ripostă economică și apeluri la dezescaladare în relația cu administrația Donald Trump
Dincolo de suspendarea acordului comercial, Uniunea Europeană analizează o gamă mai largă de măsuri de răspuns, în funcție de evoluția dialogului cu Washingtonul. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj de fermitate în discursul susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos.
„Răspunsul nostru va fi ferm, unit și proporțional”, a subliniat aceasta, făcând referire la posibilitatea introducerii unor taxe vamale suplimentare asupra produselor americane.
Potrivit unor surse europene, într-o primă etapă ar putea fi vizate produse americane în valoare totală de aproximativ 93 de miliarde de euro. Această măsură ar reprezenta un semnal economic puternic, dar ar necesita un consens politic solid la nivelul statelor membre.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a evocat marți un scenariu în care Uniunea Europeană ar putea recurge, „pentru prima dată”, la instrumentul anti-coerciție împotriva Statelor Unite, descriind situația drept una „nebunească”. Acest mecanism permite limitarea importurilor, restricționarea accesului la piețele publice și blocarea anumitor investiții provenite dintr-o țară care exercită presiuni economice asupra UE.
„Europa dispune acum de instrumente foarte puternice și trebuie să le utilizăm atunci când nu suntem respectați și când regulile jocului nu sunt respectate”, a declarat Emmanuel Macron, insistând asupra necesității de a apăra interesele europene.
Totuși, nu toate familiile politice susțin activarea acestui mecanism. Partidul Popular European, prin vocea președintelui său Manfred Weber, a cerut „dezescaladare”, exprimând rezerve față de aplicarea imediată a instrumentului anti-coerciție. O poziție similară a fost adoptată și de grupul ECR, în timp ce alte grupuri politice din Parlamentul European consideră legitimă utilizarea a ceea ce unii au numit deja „bazooka” economică.
