UE extinde taxa pe carbon. Noi scumpiri din 2026. Electrocasnicele și piesele auto vor costa mai mult de anul viitor
Mașină de spălat/SURSA FOTO: Dreamstime
Uniunea Europeană a anunțat miercuri că intenționează să extindă taxa pe carbon aplicată importurilor, incluzând acum și mașinile de spălat, piesele auto și alte bunuri cu conținut ridicat de oțel și aluminiu, în cadrul Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM), care va începe să producă efecte financiare din 2026.
Uniunea Europeană pregătește extinderea taxei pe carbon
Uniunea Europeană face un nou pas în consolidarea politicilor sale climatice, urmărind extinderea taxei pe carbon aplicate importurilor. Potrivit unor propuneri ale Comisiei Europene, mecanismul va fi lărgit astfel încât să includă și produse precum mașinile de spălat, piesele auto, dar și alte bunuri cu un conținut ridicat de oțel și aluminiu.
Măsura vine într-un moment-cheie, întrucât taxa pe carbon la frontieră – cunoscută sub numele de Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) – se află în prezent într-o etapă de testare și urmează să producă efecte financiare concrete de la începutul anului viitor. Din 2026, importatorii vor fi obligați să suporte costuri pentru emisiile de dioxid de carbon asociate produselor aduse pe piața europeană.
CBAM este conceput ca un instrument de protecție pentru industria europeană, care funcționează deja sub reguli stricte de mediu și plătește un preț al carbonului prin sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii. Noua taxă aliniază importurile la aceleași standarde, pentru a evita concurența neloială din partea statelor cu reglementări climatice mai relaxate.
Executivul european, condus de Ursula von der Leyen, susține că nu impune sarcini suplimentare, ci doar echitate.
„Nu cerem nimic în plus, dar nici nu cerem nimic mai puțin, pentru acele bunuri care intră în Uniunea Europeană”, transmite Wopke Hoekstra, Comisarul european pentru Climă.
Prețul plătit de importatori va fi corelat direct cu cel suportat de companiile din Uniune. Oficialii de la Bruxelles consideră că aceasta este singura cale prin care se poate preveni mutarea producției în afara UE, fenomen cunoscut drept „relocarea emisiilor de carbon”.
CBAM vizează exact sectoarele cele mai expuse riscului de delocalizare
Reprezentanți ai mediului de afaceri au arătat că extinderea CBAM vizează exact sectoarele cele mai expuse riscului de delocalizare, acolo unde diferențele de cost generate de politicile climatice sunt cele mai mari.
În paralel, Comisia Europeană dorește să înăsprească regulile de control. Dacă există suspiciuni că firme din afara UE raportează incorect emisiile pentru a reduce artificial taxa datorată, Bruxelles-ul ar putea aplica valori standard mai ridicate ale emisiilor, ceea ce ar crește automat costurile pentru respectivele importuri.
Măsura vizează în special practicile prin care anumite state ar putea exporta selectiv produse „mai curate”, fără a-și schimba în realitate modelul de producție.

Uniunea Europeană consideră că efectul este deja vizibil
Țări precum China, India sau Africa de Sud au criticat CBAM, susținând că măsura dezavantajează economiile emergente. Cu toate acestea, Uniunea Europeană consideră că efectul este deja vizibil: mai multe state au început să își dezvolte propriile sisteme de taxare a carbonului, ca reacție la politica europeană.
Propunerile Comisiei vor intra acum în dezbatere la nivelul statelor membre și al Parlamentului European. Dacă vor fi aprobate, companiile vor avea termen până în toamna anului 2027 pentru a achiziționa și preda certificatele necesare conformării.
În plus, Bruxelles-ul propune ca un sfert din veniturile obținute din CBAM să fie folosite pentru sprijinirea producătorilor europeni, cu condiția ca aceștia să investească în tehnologii mai puțin poluante. Este o abordare care îmbină disciplina fiscală cu încurajarea modernizării industriale, într-un spirit clasic european: reguli ferme, dar și sprijin pentru cei care muncesc și se adaptează.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





