Apele Române dezmint informațiile despre demolarea barajelor la cererea UE: Nu există ordine sau obligații europene pentru România

Administrația Națională „Apele Române” a transmis o poziție oficială privind informațiile apărute în spațiul public despre demolarea barajelor. Instituția precizează că Uniunea Europeană nu a impus României nicio măsură de acest tip.

Apele Române: UE nu a cerut demolarea sau golirea barajelor din România

Administrația Națională „Apele Române” a precizat, într-un comunicat de presă, că Uniunea Europeană nu a emis și nu a transmis României instrucțiuni, ordine sau obligații privind demolarea, dezafectarea barajelor ori golirea acumulărilor importante.

Instituția subliniază că în spațiul public circulă informații eronate potrivit cărora o directivă europeană ar impune desființarea barajelor, fiind vehiculată cifra de aproximativ 1.200.000 de „bariere” existente în Europa.

Potrivit ANAR, termenul de „bariere” nu vizează baraje mari sau strategice de importanță națională, precum Porțile de Fier, Izvorul Muntelui-Bicaz, Vidraru, Paltinu sau alte acumulări majore.

Datele furnizate de ICOLD și EuroCOLD arată că în Europa există aproximativ 4.000–5.000 de baraje mari, ceea ce demonstrează clar că diferența față de cifra de 1,2 milioane se referă la cu totul alte tipuri de lucrări.

„Uniunea Europeană nu a emis şi nu a transmis României instrucţiuni, ordine sau obligaţii privind demolarea, dezafectarea barajelor sau golirea acumulărilor importante aflate pe teritoriul naţional. În spaţiul public sunt vehiculate informaţii potrivit cărora o directivă europeană ar impune desfiinţarea barajelor, fiind invocată cifra de aproximativ 1.200.000 de „bariere” existente în Europa. Subliniem ferm că acest termen nu se referă la baraje mari sau strategice, precum Porţile de Fier, Izvorul Muntelui-Bicaz, Vidraru, Paltinu sau alte baraje mari, de importanţă naţională”, menţionează instituţia.

Așa-numitele bariere sunt lucrări hidrotehnice minore, vechi și degradate

Reprezentanții „Apelor Române” explică faptul că majoritatea acestor „bariere” sunt lucrări hidrotehnice minore, fără utilitate actuală. Este vorba despre praguri transversale mici, stăvilare vechi, podețe, praguri de fund, amenajări piscicole sau alte obstacole locale degradate ori abandonate.

Aceste structuri au, de regulă, înălțimi reduse, nu asigură folosințe și nu sunt încadrate ca baraje, indiferent de categoria de importanță. În cele mai multe situații, soluțiile vizează adaptări constructive, precum reprofilări sau realizarea de pasaje pentru pești, nu demolări ale barajelor mari.

„Diferenţa majoră dintre această cifră şi cea de 1,2 milioane demonstrează fără echivoc că „barierele” atribuite „directivelor europene” reprezintă, în principal, lucrări hidrotehnice minore vechi şi degradate fără utilitate pentru societate precum: praguri transversale mici pe cursurile de apă, stăvilare vechi, podeţe şi praguri de fund, amenajări piscicole sau alte obstacole locale, degradate, adesea nefuncţionale ori abandonate. Aceste structuri au, de regulă, înălţimi reduse, nu asigură folosinţe şi nu sunt baraje, indiferent de categoria de importanţă. În cele mai multe situaţii, soluţiile promovate vizează adaptarea constructivă, precum reprofilarea cu pante line sau realizarea de pasaje pentru peşti, iar demolarea se referă numai la acele mici praguri degradate sau care şi-au consumat durata de viaţă utilă, fiind propuse alte soluţii moderne care să îmbunătăţească condiţiile de curgere, factorii de mediu şi sănătatea populaţiei”, notează Apele Române.

Exemplul din județul Galați arată riscurile lucrărilor hidrotehnice minore

ANAR oferă ca exemplu o situație din județul Galați, unde două baraje piscicole de mică importanță s-au rupt în urma viiturilor cauzate de precipitații abundente.

Aceste lucrări erau destinate exclusiv pisciculturii, aveau importanță redusă, nu erau administrate de „Apele Române” și prezentau deficiențe majore de întreținere. Cazul a fost semnalat inclusiv în rapoarte ale Curții de Conturi.

„Aceste lucrări erau destinate exclusiv pisciculturii, aveau importanţă redusă, nu erau administrate de Administraţia Naţională „Apele Române”, prezentau deficienţe de întreţinere. Cazul din Galaţi, semnalat inclusiv în rapoarte ale Curţii de Conturi, confirmă faptul că vulnerabilităţile apar preponderent la lucrări hidrotehnice minore, nu la barajele mari, care sunt proiectate şi construite conform unor normative şi standarde, sunt monitorizate permanent şi exploatate conform unor norme stricte de siguranţă”, menţionează reprezentanţii instituţiei de profil.

Barajele mari sunt monitorizate și exploatate conform unor norme stricte

Potrivit instituției, vulnerabilitățile apar în special la lucrări hidrotehnice minore, nu la barajele mari. Acestea din urmă sunt proiectate și construite conform unor normative și standarde clare, sunt monitorizate permanent și exploatate în baza unor reguli stricte de siguranță.

În România, ANAR administrează 82 de baraje importante și 329 de baraje de mai mică importanță. Hidroelectrica are în administrare 99 de baraje importante, iar peste 1.500 de baraje mici aparțin autorităților locale, societăților comerciale sau persoanelor fizice.

Apele Române subliniază că deciziile privind conservarea, modernizarea sau, în cazuri excepționale, dezafectarea barajelor sunt luate exclusiv de autoritățile române. Acestea se bazează pe legislația națională și pe evaluări realizate de specialiști și experți.

Instituția precizează că nu există nicio listă impusă de Uniunea Europeană cu baraje din România care ar trebui dezafectate. Evaluările se fac strict în baza normativului NTLH-033/2002, revizuit în 2025, care permite soluții moderne de postutilizare pentru obiectivele fără utilitate actuală.

„Deciziile privind conservarea, modernizarea sau, în cazuri excepţionale, dezafectarea sau postutilizarea barajelor sunt luate exclusiv de autorităţile române, conform legislaţiei naţionale, având la bază justificări argumentate de specialişti şi experţi, unii de talie internaţională. Nu există o listă impusă de Uniunea Europeană cu baraje din România care ar trebui dezafectate. Evaluarea şi eventualele decizii de conservare, postutilizare sau abandonare se realizează strict în baza normativului NTLH-033/2002, deci promovat anterior aderării României la UE, revizuit în 2025, pentru a permite aplicarea unor soluţii moderne de postutilizare în cazul unor obiective declarate fără utilitate actuală, la solicitarea şi cu efortul financiar al deţinătorilor (de exemplu, montarea de panouri fotovoltaice pe suprafaţa unor halde de steril, iazuri de decantare miniere sau dezafectarea unor depozite industriale cu posibilitatea valorificării materialelor conţinute)”, se arată în comunicat.

Reprezentanții ANAR afirmă că nu există nicio obligație europeană de demolare a vreunui baraj din România. Așa-numitele directive europene invocate în spațiul public se referă, în principal și cu caracter de recomandare, la bariere minore degradate sau cu viața utilă epuizată, care pot afecta regimul natural al râurilor și siguranța populației.