Barajele României, între zvonuri și date oficiale. Ce spun evaluările despre siguranța lor

Siguranța marilor baraje din România a devenit un subiect intens discutat în ultimele luni, pe fondul unor temeri legate de vechimea construcțiilor și de scenarii extreme. Autoritățile și administratorii susțin însă că barajele sunt monitorizate constant, au autorizații valabile și sunt supuse unor reguli stricte.

Barajele României, subiect de dezbatere publică

În ultimele luni, siguranța marilor baraje din România a revenit frecvent în atenția publică, fiind alimentată de discuții despre vechimea unor construcții hidrotehnice, despre lucrări considerate întârziate și despre riscurile asociate fenomenelor naturale extreme.

Au circulat ipoteze legate de modul în care barajele ar reacționa la cutremure majore sau la viituri, dar și scenarii privind demolări, abandonări sau scoateri din funcțiune ale unor obiective strategice.

În acest context, Hidroelectrica, principalul administrator de baraje din România, a fost solicitat să clarifice situația reală din teren. Compania a transmis că nu există planuri de demolare a barajelor aflate în exploatare, însă sunt derulate constant lucrări de modernizare, evaluări tehnice periodice și proceduri impuse de un cadru legislativ strict, care acoperă inclusiv situațiile excepționale.

Reprezentanții Hidroelectrica subliniază că funcționarea barajelor este reglementată de norme clare, iar orice intervenție majoră este condiționată de expertize tehnice și de avizele autorităților competente. În lipsa unor astfel de documente, nu pot fi luate decizii care să afecteze siguranța construcțiilor sau a populației.

Ce spune Hidroelectrica despre planurile de demolare pentru barajele aflate în exploatare

Întrebarea privind posibile demolări ale unor baraje este una dintre cele mai frecvente în spațiul public, iar Hidroelectrica a oferit un răspuns tranșant.

Oficialii companiei au precizat că, în prezent, „nu există niciun ordin, proiect de ordin sau procedură internă” care să prevadă demolarea totală sau parțială a barajelor sau a lucrărilor hidrotehnice aflate în exploatare, potrivit informațiilor citate de Evenimentul Zilei.

Totodată, reprezentanții companiei explică faptul că „abandonarea sau demolarea unui baraj este un proces legal strict reglementat”, care nu poate fi declanșat prin decizii arbitrare sau administrative luate într-un timp scurt. Orice astfel de scenariu presupune o succesiune de etape prevăzute de legislația din domeniul construcțiilor, al gospodăririi apelor și al protecției mediului.

În situația ipotetică în care un baraj ar deveni inutil, ar prezenta un risc major sau nu ar mai putea fi reabilitat, intervențiile ar trebui să respecte aceste reglementări, iar decizia finală ar aparține autorităților statului, nu administratorului.

Un element important în acest cadru este procedura națională NTLH-033, intrată în vigoare în vara anului 2025 și aprobată de Ministerul Mediului. Documentul stabilește pașii pentru „conservarea, postutilizarea sau abandonarea barajelor”. Deși statul român dispune, teoretic, de un astfel de „plan de avarie”, autoritățile subliniază că el nu este aplicat în prezent în cazul niciunui baraj aflat în exploatare.

Barajul Vidraru, lucrări programate și evaluări de siguranță avizate

În ceea ce privește barajul Vidraru, unul dintre cele mai cunoscute baraje din România, Hidroelectrica afirmă că acesta se află într-o stare de siguranță corespunzătoare. Ultima evaluare a stării de siguranță, realizată în luna mai 2025 și avizată de comisia CONSIB din cadrul Ministerului Mediului, arată că barajul „îndeplinește toate cerințele de siguranță: rezistență structurală, comportare la viituri mari și stabilitatea terenului pe care este construit”.

Golirea controlată a lacului, programată pentru perioada august 2025 – martie 2026, este explicată de oficiali ca fiind o etapă tehnică necesară pentru lucrări de retehnologizare. Această operațiune „nu este un semn de pericol”, ci permite intervenții asupra unor componente esențiale din corpul barajului, precum prizele de apă și golirile de fund, elemente care asigură controlul debitului și funcționarea centralei hidroelectrice.

Autorizația de funcționare în condiții de siguranță pentru Vidraru este valabilă până în anul 2032. Reprezentanții Hidroelectrica au declarat pentru Evenimentul Zilei că nu există planuri de dezafectare sau abandon pentru acest obiectiv, iar lucrările programate fac parte din ciclul normal de întreținere și modernizare.

Barajul Bicaz și clasificarea barajelor, între percepții și criterii tehnice

Și în cazul barajului Bicaz, evaluările tehnice indică „o stare de siguranță corespunzătoare”. Ultima expertiză completă a fost realizată în 2018, iar autorizația de funcționare este valabilă până în luna iulie 2026. Pentru acest baraj nu sunt prevăzute goliri controlate sau modernizări majore în perioada imediat următoare.

În schimb, în anul 2026 sunt programate „lucrări de reparații pentru stoparea unor infiltrații apărute într-o galerie de vizitare internă”. Aceste intervenții sunt descrise de specialiști drept „lucrări punctuale, de întreținere, nu ca semne ale unei degradări structurale grave”.

O altă sursă de confuzie frecventă se referă la așa-numitele „categorii de risc” ale barajelor. Hidroelectrica precizează că, din punct de vedere tehnic, termenul nu este utilizat în practica inginerească. În schimb, barajele sunt clasificate după categoria și clasa de importanță, criterii care iau în calcul dimensiunea construcției, volumul de apă reținut și impactul potențial asupra populației și infrastructurii în caz de avarie.

Hidroelectrica administrează 116 baraje, dintre care 15 sunt de importanță excepțională, 76 de importanță deosebită, 24 de importanță normală și unul de importanță redusă. Această clasificare nu indică faptul că un baraj este periculos, ci reflectă amploarea consecințelor unui incident ipotetic și nivelul de monitorizare impus. Potrivit companiei, toate cele 116 baraje au autorizații valabile de funcționare, acordate pe perioade limitate și condiționate de evaluări și avize tehnice periodice.

Marile lucrări hidrotehnice sunt supravegheate permanent, analizate prin evaluări periodice și, atunci când situația o impune, incluse în programe de modernizare sau de reparații.