UE aprobă înființarea centrelor externe pentru expulzarea migranților. Care sunt noile reguli

Uniunea Europeană a ajuns luni seara la un compromis privind un proiect care prevede înființarea unor centre în afara granițelor blocului comunitar, destinate procesării și expulzării migranților aflați în situație ilegală.

Proiectul urmează să fie supus votului final în Parlamentul European și apoi aprobat de statele membre în următoarele săptămâni. Cu toate acestea, mai multe țări, printre care Danemarca, Austria și Germania, susțin deja înființarea unor astfel de centre în state terțe, precum Rwanda, Uganda sau Uzbekistan.

Conceptul acestor „hub-uri de expulzare”, amplasate în afara Uniunii Europene și fără legături directe cu țările de origine ale migranților, nu este unul nou. O variantă a fost testată de guvernul condus de Giorgia Meloni în Albania, unde migranții erau transferați înainte de analizarea cererilor de azil, o abordare diferită de cea prevăzută în noul cadru legislativ european.

Experiența italiană s-a confruntat însă cu numeroase obstacole juridice, iar centrul din Albania a rămas o perioadă îndelungată neutilizat. În plus, implementarea unor astfel de proiecte necesită negocieri complexe și acorduri cu statele care ar urma să găzduiască aceste facilități.

Inițiativa continuă să divizeze statele membre. Franța privește cu rezerve această soluție, în timp ce Spania se opune ferm, avertizând că astfel de centre ar putea afecta respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

UE înăsprește regulile privind expulzarea migranților: detenție mai lungă și interdicții extinse de intrare

Centrele externe pentru migranți vor fi stabilite prin acorduri individuale între Uniunea Europeană și statele gazdă, însă modul concret în care acestea vor funcționa rămâne neclar, avertizează surse diplomatice. Potrivit acestora, elementul esențial al noii legislații îl reprezintă, de fapt, măsurile care oferă statelor membre mai multă flexibilitate pentru accelerarea procedurilor de expulzare.

Textul adoptat luni introduce sancțiuni mai severe pentru migranții care refuză să părăsească teritoriul Uniunii Europene. Printre acestea se numără confiscarea documentelor de identitate și extinderea perioadei maxime de detenție până la 24 de luni.

De asemenea, migranții expulzați împotriva voinței lor vor putea primi interdicții de intrare în spațiul comunitar de până la zece ani, față de cinci ani în prezent, iar în anumite situații această perioadă poate ajunge la 20 de ani.

În prezent, doar aproximativ 20% dintre deciziile de expulzare sunt puse efectiv în aplicare, situație criticată frecvent de susținătorii unei politici europene mai stricte în domeniul migrației.

Comisarul european pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner, a susținut că noile reguli vor permite un control mai eficient al procesului de returnare a migranților. Potrivit acestuia, obiectivul este ca deciziile de expulzare să fie aplicate în mod real și consecvent.

Negocierile de luni seară de la Bruxelles s-au concentrat în principal asupra calendarului de implementare a măsurilor. Statele membre vor putea începe demersurile pentru înființarea centrelor de expulzare, însă o parte dintre noile prevederi vor intra în vigoare doar după publicarea oficială a legislației, din considerente juridice.

UE adoptă una dintre cele mai dure reforme privind migrația din ultimii ani

Noul act legislativ aprobat luni seară marchează o înăsprire semnificativă a politicii europene în materie de migrație, la doar doi ani după adoptarea Pactului privind Azilul și Migrația, care începe acum să fie implementat în statele membre.

Pactul prevede controale mai stricte la frontierele externe ale Uniunii Europene și un mecanism de solidaritate prin care statele membre își împart responsabilitatea gestionării fluxurilor de migranți.

Noua legislație vine pe fondul creșterii influenței formațiunilor de dreapta și extremă dreapta în Parlamentul European și reflectă orientarea tot mai fermă a UE în combaterea imigrației ilegale.

Eurodeputatul francez François-Xavier Bellamy, unul dintre susținătorii reformei, consideră că măsurile adoptate vor transforma fundamental politica europeană privind expulzarea migranților aflați ilegal pe teritoriul Uniunii.

În schimb, reprezentanții stângii europene și numeroase organizații neguvernamentale critică noile prevederi, pe care le consideră incompatibile cu principiile dreptului internațional și cu protecția drepturilor fundamentale.

Eurodeputata ecologistă Mélissa Camara a calificat acordul drept rezultatul unei alianțe între statele membre și forțele politice de dreapta și extremă dreapta, susținând că acesta reprezintă un regres major în ceea ce privește drepturile persoanelor aflate în situații de migrație și exil.