Ucraina și aderarea la UE. Integrarea accelerată în Uniunea Europeană, inclusă în planul de pace discutat cu SUA

Ucraina ar putea deveni stat membru al Uniunii Europene până la 1 ianuarie 2027, potrivit unei propuneri incluse în cea mai recentă versiune a planului de pace negociat de oficialii americani și ucraineni, cu sprijinul Bruxelles-ului, pentru a pune capăt războiului declanșat de Rusia.

Informația este prezentată de Financial Times, care citează persoane familiarizate cu conținutul documentului aflat în discuție.

Propunerea ar reprezenta o schimbare majoră față de procedurile actuale de extindere ale Uniunii Europene, întrucât ar accelera semnificativ procesul de aderare și ar rescrie principiul consacrat al admiterii „bazate pe merite”.

Potrivit surselor citate, includerea unui calendar ferm de aderare în acordul de pace ar transforma practic integrarea europeană a Ucrainei într-un fapt împlinit.

Ce provocări instituționale există?

Un astfel de calendar este considerat extrem de ambițios, în condițiile în care Ucraina nu a finalizat încă niciuna dintre cele 36 de etape tehnice și legislative necesare pentru aderarea la UE.

Sursele Financial Times subliniază că o admitere accelerată ar obliga instituțiile europene să regândească întregul mecanism de integrare, inclusiv accesul gradual la fondurile europene, drepturile de vot în cadrul Consiliului UE și participarea la politici comune sensibile, precum politica agricolă comună.

Oficialii care susțin această abordare consideră însă că legarea aderării Ucrainei de un acord de pace ar pune Bruxelles-ul într-o poziție în care nu ar mai putea invoca blocaje procedurale fără riscul de a submina procesul de pace.

În plus, sprijinul explicit al Statelor Unite ar crea o presiune politică suplimentară asupra statelor membre reticente.

Rolul SUA: Donald Trump ar putea schimba veto-ul Ungariei, punând presiune personal pe Viktor Orbán

În acest context, sursele citate arată că sprijinul american ar putea fi decisiv inclusiv în depășirea opoziției Ungariei.

Președintele SUA, Donald Trump, ar avea capacitatea de a exercita influență asupra premierului ungar Viktor Orbán, care a blocat până acum avansarea procesului de aderare a Ucrainei, pentru a renunța la dreptul de veto și a permite demararea aprobărilor politice necesare.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a explicat că echipa sa de negociere a acceptat o abordare mai flexibilă asupra unor puncte sensibile, tocmai în perspectiva faptului că Ucraina va deveni membră a Uniunii Europene.

El a arătat că momentul aderării depinde în mare măsură de europeni, dar și de americani, subliniind că, dacă un acord de pace va specifica explicit data aderării, SUA vor face tot posibilul pentru ca drumul european al Ucrainei să nu poată fi blocat de actori europeni asupra cărora Washingtonul are influență.

„Problema viitoarei aderări a Ucrainei la UE depinde în mare măsură de europeni – şi, de fapt, şi de americani.

Pentru că, dacă vom ajunge la un acord care să specifice momentul în care Ucraina va deveni membru al UE, americanii, ca parte a acestui acord, vor face tot posibilul pentru ca drumul nostru european să nu poată fi blocat de alţii din Europa asupra cărora ei au influenţă (referire la Ungaria – n.red.)

Aşadar, europenii sunt cu adevărat necesari în cadrul negocierilor şi este bine că participă la acestea”, a declarat Zelenski.

Contextul cererii de aderare

Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la scurt timp după invazia pe scară largă a Rusiei, în februarie 2022, și a obținut statutul de stat candidat patru luni mai târziu, simultan cu Republica Moldova.

De atunci, procesul de extindere a fost însă marcat de rezerve legate de capacitatea UE de a absorbi noi membri și de riscurile politice asociate.

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat recent că se ia în calcul introducerea unei „perioade de probă” pentru noile state membre, care ar putea dura câțiva ani și ar permite chiar excluderea acestora din UE în cazul unui regres democratic.

Propunerea este menită să atenueze temerile statelor membre privind impactul extinderii accelerate asupra funcționării Uniunii.

Reacțiile venite din Statele Unite și Rusia

Donald Trump a confirmat că oficiali americani vor participa, în weekend, la o reuniune găzduită de Germania, unde reprezentanți europeni și ucraineni vor discuta unele dintre cele mai sensibile elemente ale propunerilor de pace.

El a apreciat că negocierile s-au complicat, în special din cauza modului în care ar urma să fie împărțit teritoriul, comparând situația cu o tranzacție imobiliară extrem de complexă.

De cealaltă parte, Rusia nu a indicat că ar fi dispusă să accepte un plan care se abate de la cerințele sale maximaliste.

Consilierul pentru politică externă al președintelui Vladimir Putin, Iuri Ușakov, a declarat că Moscova nu a văzut încă ultimele versiuni ale planului de pace al SUA, dar a sugerat că mare parte din conținut nu va fi pe placul Rusiei.

El a respins și ideea ca regiunea Donbas să devină o zonă economică liberă, subliniind că o astfel de propunere este inacceptabilă pentru Kremlin.