Rusia ar putea testa solidaritatea NATO
Două nume cu greutate în zona de securitate, Iulian Fota și Cristian Diaconescu, au transmis joi, în cadrul intervențiilor lor la Antena 3 CNN, că evoluțiile din estul Europei trebuie privite cu maximă seriozitate.
Ambii consideră că Rusia nu își va limita ambițiile la teritoriile deja ocupate în Ucraina și ar putea viza în viitor testarea reacției NATO, inclusiv în regiunea Mării Negre.
Rusia încearcă redesenarea arhitecturii de securitate europene
În analiza prezentată la Top News, Iulian Fota a explicat că Moscova urmărește revenirea la configurația strategică de dinainte de 1997, perioadă în care statele Europei Centrale și de Est nu făceau parte din NATO.
El a subliniat că planurile Kremlinului au fost anunțate cu mult înainte de invazia din 2022:
-
Rusia a cerut deschis retragerea NATO la frontierele din anii ’90;
-
Moscova urmărește o Europă Centrală în care influența militară americană și occidentală să fie minimizată;
-
Discuțiile actuale dintre Rusia și Statele Unite pot conduce la reguli noi de securitate în regiune, posibil dezavantajoase pentru România.
Fota a remarcat că, în contextul acestor negocieri, soarta estului Europei, inclusiv a României, se decide în aceste săptămâni.
„Rușii ne-au spus încă din vara anului 2021 că ei vor nu numai Ucraina, ei vor să fie discutată toată situația de securitate din Europa Centrală și de Est, au avut pretenții maximale și atunci, NATO să se retragă la linia din 1997 și presupun că în continuare, în dialogul cu SUA vor să construiască reguli noi de securitate în Europa Centrală.Nu au avut nicio sfială să spună că vor finlandizarea Europei Centrale, fără americani pe teritoriu, fără francezi pe teritoriu, fără cantități mari de armament occidental. Tot ce se discută zilele astea are importanță directă pentru noi. Frica mea e că în aceste zile, în aceste săptămâni se hotărăște și soarta noastră”, a precizat Iulian Fota.
Incertitudini privind planul de pace asociat lui Donald Trump
Referindu-se la discuțiile despre un posibil acord de pace promovat de președintele american Donald Trump, Iulian Fota a afirmat că rezultatul este departe de a fi clar.
Rusia continuă să aibă „cereri maximale”, iar declarațiile fluctuante ale liderului american nu permit conturarea unei perspective stabile asupra viitorului Ucrainei.
„Noi încă nu știm lucrul ăsta. Donald Trump a dat niște declarații îngrijorătoare, dar știm cum e Donald Trump, uneori spune lucruri care nu se confirmă în realitate. Deci rămâne să vedem ce rămâne din Ucraina, după aceste negocieri”.
Posibila extindere a teritoriilor ocupate de Rusia
Fota a amintit că Moscova ar putea încerca să-și extindă controlul asupra unei regiuni istorice numite „Novorusia”. Deși Gurile Dunării nu aparțin tradițional acestui areal, el a avertizat că Kremlinul interpretează adesea istoria într-un mod extrem de flexibil, ceea ce poate genera pretenții suplimentare în zona Mării Negre.
„Gurile Dunării ni le-au luat nouă undeva pe la 1877, în Războiul nostru de Independență. Chiar puțin mai devreme. Deci Gurile Dunării în mod normal nu fac parte din Novorusia, dar știți cum e la ruși, uneori operează istoria într-o manieră foarte elastică și o duc unde vor ei”.
Fota a avertizat că, dacă Washingtonul ar adopta o atitudine mai conciliantă față de Kremlin, Rusia ar putea considera acest lucru un semn de slăbiciune. Într-un astfel de scenariu, România — situată în prima linie a frontului estic — ar putea deveni prima țintă a unei acțiuni agresive.
„Pregătirea pentru scenariul de viitor în cazul în care Rusia, încurajată de concesiile americane și eventual încurajată de altă relație cu SUA, pentru că zilele acestea am avut Strategia americană care e foarte păcătoasă și care mi se pare un pericol în plus pentru România, deci o Rusie încurajată de o Americă înțelegătoare, ar putea avea ambiții mult mai mari și ar începe războiul cu România, pentru că noi suntem în prima linie”.
Rusia ar putea verifica limitele Articolului 5
Cristian Diaconescu, un alt fost consilier prezidențial, a atras atenția asupra avertismentelor recente ale secretarului general NATO, Mark Rutte. El consideră mesajul acestuia drept unul ferm și lipsit de dramatizări inutile: o declarație care, în opinia sa, ar trebui afișată în toate statele membre pentru a pregăti populația în fața riscurilor reale.
„Aș lua extrem de serios avertismentul lui Mark Rutte. Nu glumește, nu face declarații pentru a genera emoții, este extrem de pragmatic. O astfel de declarație ar trebui să apară pe toate gardurile și pe toate locurile de afișare electorală din statele NATO, inclusiv din România. Este o declarație care generează un nivel de așteptare extrem de preocupant”.
Dacă războiul din Ucraina continuă, Diaconescu crede că Moscova ar putea încerca să testeze capacitatea NATO de a acționa unitar, fără a depăși în mod direct pragul unui atac care să declanșeze Articolul 5.
El a subliniat că:
-
Statele din nordul Europei și zona baltică sunt deja bine integrate cu forțele americane;
-
În schimb, România rămâne mai expusă, diferențele de pregătire și infrastructură fiind încă semnificative.
„Dacă se prelungește această agresiune, ce e destul de sigur e testarea solidarității NATO, prin mijloace până la limita articolului 5. A pica acest test presupune și absența solidarității.
De la Polonia în sus spre statele baltice, Danemarca, Suedia, Finalanda sunt pachete de cooperare inclusiv cu americanii din punctul de vedere al acomodării regionale. Acolo e foarte întărită zona. La noi este o diferență. După modesta mea părere, destul de mare”.
Rusia ar putea ataca un stat NATO în 18-24 de luni
Generalul Onno Eichelsheim, șeful armatei olandeze, a susținut recent că, după încheierea conflictului din Ucraina, Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un atac asupra unui stat NATO în aproximativ doi ani. El a precizat totuși că, în cazul unei agresiuni, Articolul 5 ar fi aplicat fără ezitare.
Generalul în rezervă Cristian Barbu a avertizat, la rândul său, că extinderea atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene ar putea include utilizarea unor rachete cu rază lungă. O astfel de evoluție ar pune în pericol și infrastructurile portuare de la granița României, generând un nivel ridicat de presiune militară și obligând CSAT să analizeze scenarii de securitate mult mai dure.
