România, în fața unei corecții bugetare inevitabile
România se află într-un moment în care amânarea ajustărilor fiscale nu mai poate fi luată în calcul. Este concluzia președintelui Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, prezentată în ediția 2025 a raportului „România – Zona Euro Monitor”. Economistul arată că drumul către echilibru bugetar este obligatoriu, chiar dacă nu poate fi parcurs dintr-un singur pas.
Potrivit analizei, țara trebuie să continue reducerea graduală a deficitului bugetar, cu un efort semnificativ în anii 2025 și mai ales 2026. Ritmul nu poate fi brusc, însă întârzierea ar fi riscantă: datoria publică urcă spre pragul de 60% din PIB, de la doar 35% în 2019, iar fără o corecție fermă s-ar putea ajunge în zona periculoasă a pierderii încrederii piețelor și a agențiilor de rating. În lipsa măsurilor, avertizează Dăianu, România s-ar expune chiar riscului declanșării unei crize a datoriei publice.
„Nu există alternativă la corecţia bugetului public şi trebuie notat că ajustarea se face gradual – nu este drastică de la peste 9% din PIB la, să zicem, la 4% din PIB într-un singur an. Există însă o porţiune de ajustare considerabilă în 2025 şi, mai ales, în 2026.
Corecţia este necesară nu numai fiindcă pieţele şi agenţiile de rating manifestau nelinişte, că riscam pierderi de fonduri europene, dar şi pentru că sustenabilitatea financiară (a datoriei publice) era pusă în discuţie.
Datoria publică se apropie de 60% din PIB în acest an existând pericolul ca dinamica acesteia să devină alarmantă în lipsa corecţiei fiscal/bugetare, să se contureze riscul unei crize a datoriei publice. Să amintim că datoria era de 35% din PIB în 2019”, se menţionează în raportul semnat de academicianul Daniel Dăianu.
Finanțele publice riscă să ajungă din nou pe o traiectorie nesustenabilă
Un alt element delicat este creșterea costurilor aferente dobânzilor, estimate să se apropie de 3% din PIB în acest an. Dacă aceste cheltuieli continuă să avanseze, ele pot anula efectele reducerii deficitului primar, împingând finanțele publice înapoi pe o traiectorie nesustenabilă.
Situația este complicată și de tensiunile internaționale: piețe volatile, evoluția cryptoactivelor, creditele din zone nereglementate și problemele generate de conflictele comerciale globale – toate pot provoca episoade bruște de lipsă de lichiditate.
„Relaţia menţionată mai sus poate fi perturbată de şocuri pe pieţele financiare, deoarece există pericole pentru stabilitatea financiară internaţională: active crypto ce subminează transmisia monetară şi accentuează operaţiuni speculative, credit privat nereglementat, efecte ale războiului comercial, toate fiind evoluţii ce pot declanşa fuga către lichiditate, apariţia de sincope de finanţare (sudden stops) pe pieţe.
De aceea, România nu trebuie să întârzie, să eşueze în corecţia bugetară”, scrie Daniel Dăianu.
Deficitul de cont curent este acoperit prin împrumuturi în 2024
Raportul atrage atenția și asupra deficitului de cont curent, acoperit în proporție de peste 60% prin împrumuturi în 2024. Pentru o țară din afara zonei euro, un astfel de nivel ridică probleme suplimentare, deoarece fluctuațiile valutare pot amplifica dezechilibrele, iar Banca Națională este obligată să mențină o politică monetară prudentă. Chiar dacă rezervele valutare și de aur depășesc 77 miliarde de euro în 2025, acestea nu justifică relaxarea dobânzii-cheie.
În paralel, cerințele de securitate vor impune o creștere substanțială a cheltuielilor pentru apărare, de la circa 2% din PIB în 2024, către aproximativ 3,5% în următorii ani, plus contribuțiile suplimentare prin programul european SAFE. În acest context, o întrebare esențială este ce se va întâmpla după 2026: cum poate fi dus deficitul spre 4% din PIB. Soluția, afirmă Dăianu, stă în modernizarea colectării fiscale – extinderea bazei de impozitare și combaterea evaziunii ar putea aduce între 1,5% și 2% din PIB la buget.
„Rezervele ţării de la BNR (peste 77 miliarde euro inclusiv aur şi peste 65 miliarde euro valutare, în noiembrie 2025) nu justifică o relaxare a politicii monetare acum.
Va trebui să cheltuim mai mult pentru apărare – de la cca. 2% din PIB în 2024 către 3,5% în anii următori, plus 1,5% din PIB prin programul SAFE al UE.
O întrebare cheie este ce se va întâmpla cu corecţia deficitului după 2026, pentru a-l duce mai jos; o colectare mult mai bună a veniturilor fiscale (lărgirea bazei de impozitare, combaterea evaziunii fiscale şi a optimizărilor fiscale) poate aduce 1,5-2% din PIB în plus şi îndrepta deficitul către 4% din PIB după 2026”, se arată în Raport.
Statul trebuie să vină cu măsuri de sprijin pentru cetățenii cu venituri mici
Deși ajustările sunt necesare, impactul social nu poate fi ignorat. Corecția a lovit mai dur persoanele cu venituri mici, iar Dăianu subliniază că măsurile de sprijin sunt indispensabile pentru a menține coeziunea socială într-o perioadă plină de tensiuni și nemulțumiri.
Nu există soluții miraculoase, avertizează el, iar România trebuie să își repare dezechilibrele prin eforturi proprii, la fel ca toate statele europene aflate sub presiune economică.
„Este o perioadă frământată, cu riscuri şi incertitudini mari; populaţia este nemulţumită, dar plătim pentru excese şi imprudenţe din trecut.
Această corecţie a lovit mai ales cetăţenii cu venituri mici. Intervine aici un aspect important de echitate, protejarea coeziunii sociale, şi nu întâmplător CE, FMI şi BM, îl evocă în analizele privind economia României.
Din acest punct de vedere măsuri de sprijin pentru cei mai nevoiaşi sunt necesare.
Trebuie să ne ajutăm singuri neexistând leacuri miraculoase pentru rezolvarea dezechilibrului bugetar foarte mare.
Toate ţările din UE se confruntă cu mari dificultăţi economice şi sociale şi aici găsim o explicaţie pentru bătălia privind construcţia noului cadru financiar multianual (2028-2034)”, mai scrie Daniel Dăianu.
În final, raportul indică una dintre puținele pârghii capabile să atenueze efectele negative ale consolidării fiscale: absorbția fondurilor europene.
