Pensiile și salariile ar putea crește în 2027. Ce condiții trebuie să îndeplinească România. Adrian Negrescu: Să renunțăm la salariul minim

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că pensiile și salariile ar putea crește în anul 2027, dacă România va respecta ținta de deficit și va obține dobânzi mai mici. Analistul economic Adrian Negrescu a explicat, la TV, că majorările depind de economie, inflație și fondurile europene.

Premierul Ilie Bolojan anunță că pensiile și salariile ar putea crește în 2027, dacă România respectă ținta de deficit

Premierul Ilie Bolojan a spus că, în cel mai optimist caz, pensiile și salariile ar putea crește abia în 2027, dacă România va reuși să se împrumute la dobânzi mai mici și să respecte ținta de deficit bugetar.

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat, joi seara, la Antena 3 CNN, că aceste creșteri depind de mai mulți factori, mai ales pentru că bugetul ar putea întârzia și după luna ianuarie. El a subliniat că cea mai importantă prioritate este scăderea inflației.

Negrescu a spus că premierul trebuie să fie optimist și să ofere speranță oamenilor, arătând că din 2027 lucrurile ar putea merge mai bine. El a explicat că, dacă România se încadrează în ținta de deficit de 6% anul viitor și economisește aproximativ 10 miliarde de euro, fie prin reducerea cheltuielilor publice, fie prin reducerea evaziunii fiscale, economia s-ar putea îmbunătăți și inflația ar putea scădea.

Negrescu a menționat că se estimează ca anul viitor inflația să ajungă la 4-5% în a doua parte a anului. În aceste condiții, dacă România atrage fondurile europene, pensiile ar putea fi măcar majorate cu rata inflației, așa cum prevede legea. În ceea ce privește salariul minim, el a spus că trebuie analizat mai bine cadrul în care se calculează plata stabilită de stat.

„Premierul Bolojan trebuie să fie optimistul de serviciu, trebuie să dea speranță oamenilor că din 2027 lucrurile vor sta mai bine. Și are argumente din această perspectivă, pentru că noi, dacă vom reuși să ne încadrăm prin ținta de deficit de 6% anul viitor, adică să economisim undeva la nivel de 10 miliarde de euro cheltuieli publice sau din evaziunea fiscală, practic să facem economie de acești bani, s-ar putea la un moment dat, în 2027, lucrurile să arate mai bine din punct de vedere economic, să scăpam de inflația asta care lovește puternic România.

Gândiți-vă că anul viitor se preconizează că în a doua parte a anului inflația spre 4-5%, iar în aceste condiții, da, dacă atragem și fondurile europene, s-ar putea să existe măcar o majorare cu rata inflației, a pensiilor, așa cum este trecută legea aprobată anul trecut. Legat de salariul minim pe economie, mi-e teamă că discutăm greșit. Eu cred că trebuie o revizuire a cadrului în care se desfășoară această plată stabilită de stat”, a declarat Negrescu.

Adrian Negrescu susține că salariul minim pe economie ar trebui eliminat și înlocuit cu salarii diferite pe domenii

Analistul economic Adrian Negrescu consideră că ar trebui renunțat la ideea unui salariu minim pe întreaga economie și că ar fi mai bine să existe salarii diferite pentru anumite domenii, în funcție de performanța fiecăruia și de posibilitatea companiilor de a plăti salarii mai mari.

El a explicat că, de exemplu, creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 ar însemna aproape 100 de lei pentru angajați, dar ar crește costurile antreprenorilor de patru ori mai mult. Mai mult, pentru fiecare leu plătit suplimentar angajatului, statul ar fi încasat patru lei la buget, deci statul ar fi fost principalul câștigător, nu angajații.

Negrescu a spus că motivul pentru care se renunță la ideea salariului minim pe întreaga economie este că diferite sectoare ale economiei merg cu viteze diferite: IT-ul are performanțe mult mai mari decât comerțul, unde vânzările variază mult de la lună la lună.

„Din punctul meu de vedere, trebuie să renunțăm la ideea unui salariu minim pe economie și să încercăm să avem niște salarii pe anumite ramuri economice, în funcție de performanța acelor domenii, în funcție de posibilitatea ca acele companii să acorde aceste salarii foarte mari. Gândiți-vă că, apropo de chestia asta, creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 reprezintă aproape 100 de lei, cam atât pentru angajați, de 4 ori mai mult costuri pentru antreprenori.

Mai mult de atât, de la fiecare leu pe care statul îl obținea prin această creștere a salariului minim 4 lei se ducea la bugetul de stat, deci statul era principalul câștigător, nu oamenii în această chestie, care se renunță din punct de vedere la această idee a salariului minim pe întreaga economie, pentru că economia românească funcționează cu viteze diferite și una e să ai performanța din sectorul IT și alta este performanța în comerț, acolo unde vedem și noi de la o lună la alta vânzările astea din ce în ce mai mult”, a precizat Negrescu.

Economia va stagna în primele luni ale anului 2026 și va crește după martie dacă PNRR va fi accesat

Când a fost întrebat dacă economia se poate afla într-o recesiune, analistul Adrian Negrescu a spus că nu crede că se poate vorbi despre recesiune în actualul context inflaționist. El a explicat că majorarea prețurilor face ca cifrele de afaceri să pară mai mari, iar Produsul Intern Brut reflectă mai degrabă evoluția generală a economiei.

Negrescu a spus că cel mai probabil economia va fi stagnată în prima parte a anului viitor din cauza sezonalității, mai ales în lunile ianuarie și februarie, când activitatea este redusă. Din martie, economia ar putea să crească, dar evoluția va fi instabilă, cu posibile urcușuri și coborâșuri în diferite luni.

El a subliniat că stimularea principală a creșterii economice ar putea veni din fondurile PNRR, nu din consum, având în vedere salariile înghețate și prețurile mari. Dacă autoritățile reușesc să acceseze cei 10 miliarde de euro până în august anul viitor, sectorul construcțiilor ar fi stimulat și ar putea impulsiona creșterea economică.

„Eu cred că nu putem vorbi de recesiune în contextul ăsta inflaționist, în care toate cifrele de afaceri sunt umflate de creșteri de prețuri peste tot în economie și, până la urmă, la asta se rezumă Produsul Intern Brut, la ceea ce înseamnă dinamica economiei. Probabil vom asista la o stagnare economică în prima parte a anului viitor, pentru că e și sezonalitatea.

În lunile ianuarie-februarie, economia aproape închisă din cauza sezonului hibernal. Apoi, din martie s-ar putea să devina o creștere și să mergem așa ca într-un ferăstrău, cu posibile creșteri în unele luni, cu posibile scăderi în altele.

Cred că nu e o perspectiva neapărat foarte, foarte stabilă în ceea ce privește evoluția economica. Eu sper că autoritățile să fie capabile să ia cei 10 miliarde de euro din PNRR, pentru că acolo e miza. Noi, dacă reușim să luăm banii pe luna august, anul viitor, stimulăm sectorul construcțiilor care va stimula creșterea economică. De acolo ar putea veni creșterea economica, nu din consum, cum spuneați vs. foarte bine, salarii înghețate, preturi mari. E puțin probabil că să mai reprezinte un motor atât de important pentru economie”, a încheiat Negrescu.