Turismul românesc a fost grav afectat în 2025
FPTR subliniază că problemele nu se datorează doar inflației sau reducerii veniturilor, ci și politicilor publice incoerente și discursului oficial al ministrului de resort, care a afectat încrederea în sector. În opinia patronatelor, dacă această abordare va continua, 2026 ar putea să nu fie anul revenirii turismului, ci unul în care declinul se consolidează.
”Turismul românesc în 2025 nu a traversat un an mai slab, ci a intrat într-o fază de contracţie reală, mascată doar parţial de câteva performanţe sezoniere şi de o retorică oficială ruptă de datele economice. După un 2024 care părea să confirme revenirea completă după perioada pandemiei, anul 2025 a schimbat clar direcţia. Datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică arată că, în perioada ianuarie–noiembrie 2025, numărul sosirilor în structurile de primire turistică a scăzut de la aproximativ 13,31 milioane în aceeaşi perioadă din 2024 la aproximativ 13,01 milioane, adică o scădere de 2,2%, iar numărul înnoptărilor a coborât de la aproximativ 28,37 milioane la aproximativ 27,978 milioane, adică un minus de 1,4%. În acelaşi timp, gradul mediu de ocupare a capacităţilor de cazare a ajuns la aproximativ 30,3%, un nivel care arată fără echivoc că o parte importantă din infrastructura turistică a funcţionat sub capacitate şi sub pragul de sustenabilitate economică”, arată FPTR.
Potrivit FPTR, structura cererii evidențiază aceeași vulnerabilitate: proporția turiștilor români în totalul sosirilor a scăzut de la circa 82,5% în 2024 la aproximativ 81,6% în 2025, în timp ce ponderea turiștilor străini a urcat de la 17,5% la 18,4%.
Reprezentanții FPTR atrag atenția că, deși numărul turiștilor străini a crescut în 2025, această creștere nu a fost suficientă pentru a compensa scăderea semnificativă a turismului intern. România rămâne, structural, dependentă de consumul propriu, iar anul trecut românii au călătorit mai puțin, au petrecut mai puțin timp în destinații și au cheltuit mai atent, ceea ce a dus la pierderea a aproximativ o jumătate de milion de turiști interni într-un singur an.
Patronatul subliniază că această reducere nu este rezultatul unei schimbări de preferințe, ci consecința directă a scăderii puterii de cumpărare, a instabilității fiscale și a unui climat general de incertitudine amplificat de discursul public. În 2025, escapadele de weekend și sejururile scurte, anterior un indicator al sănătății consumului intern, s-au diminuat vizibil, iar lunile septembrie și octombrie au înregistrat scăderi ale sosirilor de peste 7,5% față de aceeași perioadă din 2024. În afara sărbătorilor legale, multe destinații au rămas fără fluxuri constante de turiști, arătând clar restrângerea consumului discreționar.
Turism litoral 2025: creștere de peste 4% a turiștilor români și 17% a celor străini
Pe litoral, situația a fost mai favorabilă în 2025, reprezentând o excepție sezonieră. În perioada mai–septembrie, numărul total de turiști a crescut cu aproximativ 4,3% față de aceeași perioadă din 2024. În sezonul estival, între iunie și august, turiștii români au ajuns la 1.438.903, în creștere cu 4% față de 1.393.974 în 2024, iar turiștii străini au crescut cu 17,1%, de la 23.144 la 27.110.
”Această evoluţie pozitivă a făcut ca judeţul Constanţa să fie una dintre foarte puţinele mari destinaţii cu creştere în 2025, ajungând la aproximativ 1.791.000 sosiri faţă de 1.754.300 în 2024. Totuşi, această performanţă rămâne limitată la câteva săptămâni de sezon şi nu poate compensa scăderile din restul anului şi din restul destinaţiilor. România poate avea o vară bună şi un an prost în acelaşi timp, iar 2025 este exemplul perfect”, mai spun ei.
Turismul montan a debutat 2025 favorabil, numărul turiștilor români în ianuarie fiind cu aproximativ 10% mai mare față de aceeași lună a anului precedent, datorită condițiilor excelente pentru sporturile de iarnă.
”Acest început a creat însă o iluzie de stabilitate. În februarie 2025, cererea internă a scăzut deja cu aproximativ 4,5% faţă de anul anterior şi a intrat pe o pantă descendentă. Nici sezonul montan de vară nu a reuşit să recupereze, iunie 2025 a adus cu 4,2% mai puţini turişti români, iulie cu 4,4% mai puţini, iar august, luna de vârf a vacanţelor, a înregistrat o scădere de 6,3%. Spre final de an, noiembrie 2025 a consemnat cea mai severă contracţie lunară, cu un minus de 8,9% al turismului intern. Per total, muntele a închis anul sub nivelul din 2024, pe fondul unui raport calitate-preţ perceput ca nefavorabil şi al migraţiei unei părţi din turişti către destinaţii externe mai competitive”, adaugă ei.
Turismul balnear și rural, afectate sever în 2025 din cauza reducerii voucherelor de vacanță
Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) atrage atenția că turismul balnear și cel rural au fost cele mai lovite segmente în 2025, impactul fiind strâns legat de politicile publice. Numărul și valoarea voucherelor de vacanță au scăzut cu aproximativ 65% față de 2024, mecanism care anterior contribuia semnificativ la extinderea sezonului, creșterea gradului de ocupare și integrarea în economia fiscalizată a zeci de mii de unități de cazare, al căror număr a crescut de la circa 6.000 la aproximativ 28.000 în doar câțiva ani.
”În 2025, diminuarea brutală a acestui instrument a lăsat fără clientelă o parte importantă din staţiunile balneare şi din pensiunile rurale, iar scăderile de ocupare au fost imediate şi vizibile. Deşi încasările prin vouchere reprezentau aproximativ 1,7% din piaţa turistică internă, efectul lor de antrenare era mult mai mare, iar eliminarea lor a amplificat declinul general al cererii. În paralel cu aceste evoluţii economice, anul 2025 a fost marcat de o degradare accelerată a climatului de încredere şi a imaginii publice a turismului românesc. Reţelele sociale au amplificat incidente izolate şi le-au transformat în generalizări, iar conţinutul emoţional negativ a ajuns să influenţeze disproporţionat decizia de călătorie”, precizează FPTR.
Studiile de marketing indică faptul că un singur incident negativ, viralizat, poate influența decizia a mii de potențiali turiști, iar în 2025 acest efect s-a manifestat pe deplin, într-un context economic deja tensionat.
”Un rol central în această degradare reputaţională l-au avut, din păcate, chiar declaraţiile venite din zona guvernamentală. Ministrul de resort a ales în repetate rânduri să atace public agenţiile de turism şi operatorii, sugerând existenţa unor practici generalizate de înşelare a clienţilor şi promovând teza falsă potrivit căreia voucherele de vacanţă ar fi fost cauza creşterii tarifelor. Aceste afirmaţii nu au fost susţinute de date, de studii sau de analize economice serioase şi au ignorat complet realitatea costurilor din turism, respectiv energia, alimentele, forţa de muncă, taxele şi inflaţia generală. Ministerul dispune de instrumente legale pentru control şi sancţiune punctuală, iar alegerea de a stigmatiza public un întreg sector, în loc de a aplica legea ţintit, a produs un veritabil sabotaj institutional”, subliniază FPTR.
Impact puternic asupra agențiilor de turism: activitatea scade până la 21,9% în 2025, în timp ce serviciile generale rămân stabile
Datele INS arată că în 2025 activitatea agențiilor de turism și a touroperatorilor a scăzut semnificativ, cu 16,6% în primele luni și 21,9% în mai, în timp ce serviciile de piață către populație au înregistrat un declin aproape nesemnificativ de 0,2%.
”Acest contrast arată limpede că nu este vorba despre o fluctuaţie normală, ci despre o lovitură directă în mecanismele de distribuţie ale pieţei, accelerată de pierderea încrederii. Structura teritorială confirmă aceeaşi tendinţă. Bucureştiul rămâne principala destinaţie a ţării, dar a scăzut de la aproximativ 1.998.700 sosiri în 2024 la aproximativ 1.878.000 în 2025”, spun reprezentanţii FPTR.
Numărul sosirilor în Brașov a scăzut de la aproximativ 1.508.200 la circa 1.274.000, înregistrând o scădere de peste 15%. În schimb, Constanța a înregistrat creștere, ajungând la aproximativ 1.791.000 de sosiri, beneficiind de un sezon estival favorabil.
„Toate aceste date arată că anul 2025 nu este un accident statistic, ci un semnal privind fragilizarea cererii interne şi vulnerabilitatea structurală a turismului românesc. Turismul nu este afectat doar de inflaţie şi de scăderea veniturilor. Este afectat şi de politici publice incoerente şi de un discurs oficial care, în loc să construiască încredere, a subminat-o. Dacă această abordare va continua, 2026 riscă să nu fie anul revenirii, ci anul consolidării declinului.
Fără refacerea puterii de cumpărare, fără stabilitate fiscală, fără restabilirea mecanismelor care susţin cererea internă şi fără o schimbare radicală în modul în care statul comunică despre propriul turism, România riscă să piardă nu doar un sezon, ci un sector întreg. Turismul românesc nu are nevoie de stigmatizare şi de declaraţii spectaculoase. Are nevoie de politici coerente, de respect instituţional şi de un parteneriat real între stat şi mediul privat. Anul 2025 a demonstrat, cu cifre, cât de scump se plăteşte absenţa lor”, mai spun ei.
