Tratatul nuclear dintre Rusia și SUA aproape a expirat. Vladimir Putin bate obrazul lui Trump: Crede că i se cuvine să-și impună voința și să dea ordine

Ultimul acord nuclear rămas în vigoare între Statele Unite și Rusia se apropie de termenul-limită, într-un context internațional marcat de războiul din Ucraina și de blocaj diplomatic. Vladimir Putin a relansat public tema controlului armamentului, în timp ce, separat, a transmis critici la adresa modului în care marile puteri gestionează crizele globale.

Tratatul nuclear semnat de Rusia și SUA aproape a expirat

Președintele rus Vladimir Putin a readus în atenția publică tema controlului armamentului nuclear, într-un moment în care tratatul New START, ultimul acord aflat în vigoare între Rusia și Statele Unite, se apropie de termenul de expirare. Documentul urmează să își înceteze aplicarea fără ca Moscova și Washingtonul să fi convenit asupra unei formule care să îl înlocuiască.

În perioadele anterioare de tensiune majoră, inclusiv în timpul Războiului Rece, cele două puteri au menținut canale de negociere dedicate limitării armelor strategice. Începând din 1969 și continuând după destrămarea Uniunii Sovietice, acordurile bilaterale au avut rolul de a introduce reguli clare și mecanisme de verificare, menite să reducă riscul unei escaladări nucleare necontrolate.

Contextul actual diferă însă semnificativ de cel din deceniile trecute. Tratatul New START va expira pe 5 februarie, iar lipsa unor discuții concrete privind un succesor al acestuia alimentează incertitudinile. Relațiile dintre Rusia și Statele Unite sunt dominate de conflictul din Ucraina, iar dialogul bilateral pe tema controlului armamentului nuclear a rămas suspendat, potrivit unei analize publicate de Reuters.

Pe acest fond, Vladimir Putin a propus în luna septembrie ca cele două state să continue, pentru încă 12 luni, aplicarea prevederilor actualului tratat. New START stabilește un plafon de 1.550 de ogive nucleare desfășurate pentru fiecare parte. Kremlinul a transmis că președintele american Donald Trump nu a oferit până acum un răspuns oficial, în timp ce experții occidentali în domeniul securității rămân divizați în privința impactului și utilității unei asemenea prelungiri temporare.

Argumente pro și contra prelungirii New START, într-un context strategic complicat

Susținătorii ideii de prelungire temporară a tratatului consideră că o astfel de decizie ar oferi timp suplimentar pentru definirea unei strategii pe termen lung și ar transmite un semnal politic privind menținerea unui minim angajament față de controlul armamentului nuclear. Într-o perioadă marcată de tensiuni multiple, chiar și un acord limitat ar putea contribui la reducerea riscurilor.

Pe de altă parte, criticii avertizează că o astfel de soluție ar permite Rusiei să continue dezvoltarea unor sisteme de armament care nu sunt acoperite de New START, precum racheta de croazieră Burevestnik sau torpila nucleară Poseidon. Greg Weaver, fost planificator în domeniul apărării SUA, a subliniat într-un document pentru Atlantic Council că Moscova a refuzat, din 2023, reluarea inspecțiilor reciproce, esențiale pentru verificarea respectării tratatului.

În analiza sa, Weaver atrage atenția și asupra mesajului indirect pe care acceptarea propunerii lui Vladimir Putin l-ar transmite Chinei, într-un moment în care arsenalul nuclear al Beijingului este în plină expansiune.

„Acest semnal ar submina probabil perspectivele de a aduce China la masa negocierilor pentru controlul armamentului, indicând Chinei că forţele americane vor rămâne limitate, indiferent de ceea ce face China”, a explicat el.

Datele Federației Oamenilor de Știință Americani arată că Rusia și Statele Unite dețin aproximativ 5.459, respectiv 5.177 de ogive nucleare, cumulând aproape 87% din totalul global. În același timp, China dispune de circa 600 de focoase, iar Pentagonul estimează că acest număr va depăși 1.000 până în 2030.

Deși Donald Trump și-a exprimat dorința de a avansa discuții de „denuclearizare” cu Rusia și China, autoritățile de la Beijing consideră nerezonabilă includerea lor într-un format trilateral, în condițiile unor diferențe atât de mari de capacitate nucleară. În plus, Rusia susține că și forțele nucleare ale Marii Britanii și Franței ar trebui incluse în negocieri, cerere respinsă ferm de cele două state.

Vladimir Putin și mesajele politice legate de Groenlanda și securitatea arctică

Pe fondul acestor tensiuni strategice, Vladimir Putin a avut și o intervenție publică legată de degradarea situației internaționale, avertizând că anumite regiuni pot deveni puncte de declanșare ale unor conflicte mai ample. Groenlanda a fost menționată ca un posibil exemplu, într-un discurs în care liderul rus a criticat, fără a-l numi explicit, pe Donald Trump.

Într-o declarație amplă, președintele rus a descris o lume în care diplomația și compromisurile sunt înlocuite tot mai frecvent de acțiuni unilaterale.

„În același timp, diplomația, căutarea consensului și a soluțiilor de compromis sunt tot mai des înlocuite de acțiuni unilaterale și extrem de periculoase. Dialogul dintre state ajunge să semene cu un monolog al celor care, în virtutea dreptului celui mai puternic, cred că li se cuvine să-și impună voința, să dicteze reguli de viață și să dea ordine”, a declarat Vladimir Putin.

Acesta a fost primul comentariu public al lui Vladimir Putin privind tensiunile recente de pe scena mondială, inclusiv disputa legată de ambițiile Statelor Unite în Groenlanda. Mesajul a fost interpretat ca un atac indirect la adresa administrației de la Washington.

Kremlinul a reacționat separat și la acuzațiile potrivit cărora Rusia ar urmări să preia controlul asupra insulei, subliniind că Moscova își va menține pozițiile în regiunea arctică și plasând responsabilitatea pentru tensiuni pe seama Occidentului.

„Înainte de a acuza alte persoane de rupturile dintre ei, birocrații NATO și UE ar trebui să-și recunoască mai întâi propria responsabilitate pentru erodarea profundă și rapidă a securității globale și a cadrului juridic global. Vom continua consolidarea suveranității naționale în zona arctică, în principal în apărarea și infrastructura Rutei Mării Nordului”, spune Maria Zaharova – purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.

În paralel, Franța a transmis un avertisment ferm privind respectarea suveranității statelor aliate și a anunțat o prezență militară sporită în Groenlanda.

„În Groenlanda, teritoriu autonom al Regatului Danemarcei, europenii au o responsabilitate specială. Aparține Uniunii Europene, deoarece acest teritoriu este și teritoriul unuia dintre aliații noștri din NATO. Franța a decis să se alăture exercițiului programat și lansat de Danemarca în mod suveran și independent în cadrul Arctic Endurance. O primă echipă de militari francezi se află deja la fața locului și va fi întărită în zilele următoare cu mijloace terestre, aeriene și maritime”, declară Emmanuel Macron, președintele Franței.

Aceste poziții au fost exprimate după eșecul discuțiilor de la Casa Albă, unde miniștrii de Externe ai Danemarcei și Groenlandei nu au ajuns la un consens cu vicepreședintele J.D. Vance și secretarul de stat Marco Rubio, accentuând și mai mult climatul de incertitudine diplomatică.