România, ținta Rusiei. Rețea de sabotaj, descoperită de Lituania. Ce planuri aveau sabotorii

Autoritățile din Lituania au anunțat vineri că au identificat o rețea de sabotaj coordonată din Rusia, implicată într-un incendiu provocat asupra unei fabrici cu importanță strategică pentru Ucraina. Investigația arată că grupul avea în plan acțiuni similare și în alte state europene, inclusiv România. Cazul readuce în atenție riscurile asociate războiului hibrid și impactul direct asupra securității regionale.

Ancheta din Lituania și legătura cu infrastructura de apărare

În Lituania, anchetatorii au stabilit că o tentativă de incendiere produsă în 2024 a vizat o fabrică ce furnizează scanere de unde radio armatei ucrainene, echipamente considerate esențiale pentru capacitățile de apărare ale Kievului. Potrivit autorităților de la Vilnius, operațiunea a fost coordonată de serviciul de informații al armatei ruse, GRU, și s-a înscris într-o serie mai largă de acțiuni de sabotaj planificate pe teritoriul mai multor state europene.

Poliția și procurorii lituanieni au anunțat că șase persoane au fost puse sub acuzare în legătură cu acest caz. Este vorba despre cetățeni din Spania, Columbia, Cuba, Rusia și Belarus, despre care ancheta arată că au acționat la comanda unor coordonatori aflați în Federația Rusă. Conform informațiilor furnizate de autorități și citate de Reuters, grupul ar fi încercat să organizeze atacuri similare în Polonia, România și Republica Cehă.

Într-o declarație susținută în fața presei, adjunctul șefului poliției criminale din Lituania a explicat modul de operare identificat de anchetatori și nivelul de coordonare al acțiunilor.

„Infracţiunile au fost coordonate, iar ordinele au fost date executorilor de un grup de persoane care se află în Rusia şi care au legături cu GRU din Rusia”, a declarat reporterilor adjunctul şefului poliţiei criminale din Lituania, Saulius Briginas.

Sabotajul ca instrument de presiune și testare a apărării europene

Cazul din Lituania este plasat de experți într-un context mai larg al operațiunilor de sabotaj atribuite Kremlinului în statele occidentale. Prin incendieri, vandalism și atacuri asupra infrastructurii civile, Moscova urmărește să creeze „frică și confuzie” și să testeze vulnerabilitățile sistemelor de securitate europene.

Aceste acțiuni sunt descrise ca parte a unei strategii de război hibrid menite să destabilizeze societățile occidentale și să slăbească sprijinul pentru Ucraina, potrivit unui raport al Royal United Services Institute (RUSI), citat de The Times.

Datele incluse în raportul publicat la 14 ianuarie indică o intensificare clară a acestor tactici. Numărul actelor de sabotaj în Europa s-a triplat între 2023 și 2024, ceea ce confirmă faptul că astfel de operațiuni rămân un „instrument cheie” al strategiei hibride promovate de Moscova. RUSI este considerat unul dintre cele mai respectate centre de analiză în domeniul apărării și securității la nivel mondial.

Potrivit experților citați, aceste acțiuni nu urmăresc neapărat producerea unor distrugeri majore, ci au ca scop generarea de presiune politică și socială. Chiar și atunci când pagubele materiale sunt limitate, impactul psihologic și simbolic este considerat relevant pentru atingerea obiectivelor strategice.

Recrutare, finanțare și exemple recente din Europa Centrală

Pentru a submina sprijinul față de Kiev într-un moment sensibil al conflictului, Moscova vizează în mod special persoane aflate în situații economice dificile, inclusiv refugiați ucraineni. Potrivit raportului RUSI, aceștia sunt adesea atrași în operațiuni de sabotaj fără a conștientiza că, în final, servesc interesele Kremlinului.

Experții vorbesc despre o schimbare de paradigmă în modul de organizare a acestor acțiuni. Dependența de agenți instruiți, specifică perioadei Războiului Rece, a fost înlocuită de ceea ce RUSI numește „era economiei gig” a sabotajului rus. Noul model presupune misiuni independente, coordonate de la distanță și ușor de negat oficial de către autoritățile ruse.

Raportul arată că „agenții de nivel inferior” sunt recrutați prin platforme criptate precum Telegram și sunt plătiți, de regulă, prin criptomonede. Sumele variază de la câțiva dolari pentru simple acțiuni de tip graffiti până la 10.000 de dolari pentru infracțiuni grave.

Experții subliniază însă caracterul „dispensabil” al acestor recruți, menționând situații în care sabotorii nu au fost plătiți deloc, precum și o diferență clară de tratament financiar, cetățenii ucraineni primind doar o fracțiune din sumele acordate agenților din Europa de Vest.

Publicația The Times reamintește și un caz din Polonia, din noiembrie 2025, când trei cetățeni ucraineni au fost puși sub acuzare pentru detonarea unui dispozitiv pe o linie ferată esențială pentru transportul ajutoarelor către Kiev.

Incidentul a avut loc într-un context intern tensionat, într-o țară care a primit un număr mare de refugiați, dar unde, potrivit sursei citate, s-a observat în ultimele luni o creștere a sentimentelor anti-ucrainene. În acest cadru, stimularea tensiunilor și erodarea sprijinului pentru Ucraina „fac parte din logica sabotajului (rus) la nivel scăzut, chiar și atunci când daunele fizice în sine sunt limitate”, a declarat Kinga Redlowska, expertă în finanțe ilicite și securitate, coautoare a raportului RUSI.