„Războiul moldo-rus de pe Nistru din primăvara-vara anului 1992” a transformat Casa Titulescu într-un spațiu de dezbatere
Lansarea volumului „Războiul moldo-rus de pe Nistru din primăvara-vara anului 1992”, semnat de ambasadorul și istoricul Mihai Gribincea, a transformat miercuri după-amiază Casa Titulescu într-un spațiu de dezbatere asupra unei răni geopolitice încă deschise: Transnistria și prezența militară rusă.
Evenimentul, organizat de Fundația Europeană Titulescu, i-a avut ca invitați pe conf. univ. dr. Iulian Fota, prof. univ. dr. Dumitru Preda și pe autorul Mihai Gribincea, iar moderator a fost prof. univ. dr. Adrian Năstase, președintele FET, se arată într-un material realizat de EVZ.ro.
În contextul unui început de an marcat de tensiuni și negocieri care, în opinia lui Adrian Năstase, pun în discuție reperele ordinii mondiale, acesta a apreciat că o asemenea carte are o actualitate specială.
El a menționat că întrebările generate de evenimentele recente, atât din apropiere, cât și de la distanță, sunt mai numeroase decât răspunsurile, creând o senzație de copleșire.
„Întrebările sunt, ca de obicei, mai multe decât răspunsurile… parcă ne copleșesc toate lucrurile care se întâmplă și în apropierea noastră, dar și mai departe”, a afirmat Adrian Năstase.
O temă mai puțin analizată: de ce contează această carte?
Moderatorul evenimentului de la Casa Titulescu a subliniat că volumul nu este doar o colecție de documente, ci reprezintă o analiză amplă a anilor de tranziție dintre prăbușirea URSS și Rusia „în transformare”, cu efecte directe asupra politicii externe a României și asupra modului în care conflictul a fost înghețat.
Adrian Năstase a mărturisit că a citit cu mare interes cartea, considerând analiza prezentată ca fiind extrem de valoroasă, amintind că a participat la o parte dintre negocierile legate de conflict, în cadrul mecanismului cvadripartit.
În opinia sa, volumul reușește să recupereze nuanțe și surse care completează un tablou încă fragmentar în spațiul public românesc, inclusiv prin mărturii și perspective ale liderilor de la Chișinău.
El a mai punctat că, în documentele semnate la finalul războiului, Rusia este menționată explicit ca parte a conflictului, considerând că semnarea acelor documente reprezintă o dovadă clară a implicării Rusiei în război.
„Rușii recunoșteau că sunt parte din conflict… faptul că au semnat acel document… este o dovadă evidentă a faptului că Rusia a fost implicată în acest război”, a punctat Adrian Năstase.
Primul război rus în Marea Neagră, analizat de Iulian Fota
Iulian Fota a caracterizat cartea ca fiind o lucrare rară, într-un domeniu în care golurile de informație sunt încă surprinzător de mari. El a apreciat că, în ultimii 15–20 de ani, volumul este de departe cea mai bine documentată lucrare pe tema conflictului de pe Nistru și singura apărută în perioada recentă pe acest subiect.
„Este, cel puțin în ultimii 15–20 de ani, de departe cea mai bine documentată… și este singura carte pe care eu o știu că a apărut în ultimii ani pe acest subiect”, a subliniat Fota.
Fostul consilier prezidențial din perioada Băsescu, care a coordonat la un moment dat „direcția Moldova” în diplomația română, a subliniat că primul război desfășurat de Rusia în Marea Neagră, dintre cele patru purtate până în prezent, a fost împotriva românilor.
„Primul război pe care rușii-l fac în Marea Neagră, din cele patru pe care l-au făcut până ziua de azi, este împotriva românilor… și noi nu reflectăm, nu discutăm, nu analizăm acest război”, a spus Fota.
Iulian Fota a explicat că lipsa de reflecție poate fi legată de dificultatea de a găsi lucrări despre Transnistria, chiar și atunci când se caută explicit.
El a arătat că, din perspectiva securității regionale, este imposibil să construiești un dosar solid despre Ucraina fără a lua în considerare Republica Moldova și trupele ruse staționate în Transnistria. De asemenea, a sugerat că interesul american față de regiune ar putea scădea, iar responsabilitatea ar putea reveni tot mai mult europenilor.
„E un nonsens din punct de vedere tehnic… să încerci să garantezi securitatea Ucrainei fără să te gândești la Moldova și trupele ruse din Transnistria. (…)
Americanii au început să o spună destul de des… ocupați-vă de ea pe treaba voastră”, a subliniat Fota.
Războiul de pe Nistru versus războiul transnistrean
O parte importantă a discuției a vizat limbajul și impactul termenilor asupra înțelegerii conflictului. Iulian Fota a explicat că termenul „transnistrean” poate crea impresia unui conflict local, opac, fără agresor clar.
El a spus că preferă să vorbească despre „războiul de pe Nistru”, pentru că această formulare clarifică cine s-a confruntat cu cine.
„Nu mai vorbesc de războiul transnistrean, vorbesc de războiul de pe Nistru… când spui ‘războiul transnistrean’ nu înțelegi cine cu cine s-a luptat… pe când ‘războiul de pe Nistru’ e mult mai clar”, spune fostul consilier prezidențial.
În opinia sa, războiul a fost unul „artificial”, având o logică strategică de menținere a unei pârghii asupra destinului Republicii Moldova și de blocare a unei eventuale apropieri accelerate de România și de Occident.
Citește aici continuarea materialului, pe Evenimentul Zilei.
