Transnistria intră în noua strategie a lui Putin. Parlamentar suedez: Nu este un conflict înghețat, ci o armă îndreptată spre Europa

Regiunea Transnistria revine în centrul tensiunilor de securitate europene, după ce Moscova a accelerat procedurile pentru acordarea cetățeniei ruse locuitorilor enclavei separatiste din Republica Moldova. Parlamentarul suedez Björn Söder avertizează, într-un editorial publicat de IPN, că Europa riscă să repete greșelile făcute înaintea escaladării conflictului din Ucraina. Oficialul susține că măsurile adoptate de Kremlin în mai 2026 demonstrează că Transnistria nu mai poate fi tratată drept un simplu „conflict înghețat”.

Decretul semnat de Vladimir Putin schimbă ecuația de securitate din Transnistria

Parlamentarul suedez Björn Söder afirmă că aderarea Suediei la NATO a fost determinată inclusiv de experiența de a trăi în proximitatea unei Rusii care tratează suveranitatea statelor vecine ca pe „un concept negociabil”. În opinia sa, aceeași logică este aplicată acum și în Transnistria.

„Suedia a aderat la NATO. Am făcut-o deoarece înțelegem, poate mai bine decât majoritatea, ce înseamnă să trăiești lângă un vecin care tratează suveranitatea ta ca pe un concept negociabil. Această experiență modelează modul în care privesc regiunea transnistreană – și motivul pentru care cred că Europa este periculos de aproape de a interpreta greșit atât amenințarea, cât și propria responsabilitate față de aceasta”, a scris Björn Söder.

Oficialul suedez susține că termenul de „conflict înghețat” folosit frecvent în cazul Transnistriei induce o falsă senzație de stabilitate și minimizează riscurile reale de securitate din regiune.

„Pe 15 mai 2026, Vladimir Putin a semnat un decret prezidențial care stabilește o cale accelerată pentru obținerea cetățeniei ruse de către locuitorii regiunii transnistrene – eliminând obligațiile privind rezidența, cunoașterea limbii și testele civice. Nimic din această mișcare nu este „înghețat”. Este deliberată, codificată juridic și se înscrie într-un tipar pe care Moscova l-a aplicat și înainte”, a explicat parlamentarul suedez.

Björn Söder a făcut trimitere și la precedentul creat de Rusia în estul Ucrainei înaintea războiului declanșat în 2022.

„La 24 aprilie 2019, decretul prezidențial nr. 183 a introdus exact același mecanism pentru locuitorii regiunilor Donețk și Lugansk din Ucraina – aceleași excepții, aceeași arhitectură juridică. Știm cum s-a încheiat acel capitol”, a precizat acesta.

Potrivit parlamentarului, aproximativ 220.000 de locuitori ai regiunii transnistrene dețin deja cetățenie rusă, ceea ce reprezintă aproape jumătate din populația enclavei separatiste.

Parlamentarul suedez spune că Transnistria a devenit un instrument strategic al Rusiei

În analiza sa, Björn Söder afirmă că Transnistria nu trebuie privită ca o simplă problemă administrativă care blochează integrarea europeană a Republicii Moldova, ci ca un instrument strategic construit și menținut de Moscova timp de peste trei decenii.

„Conflictul nu este un obstacol în calea stabilității – este instrumentul instabilității. Rusia l-a creat, l-a transformat într-o armă și l-a menținut timp de peste trei decenii cu costuri minime și pârghii maxime”, a subliniat acesta.

Parlamentarul suedez susține însă că menținerea situației din Transnistria nu a avantajat exclusiv Rusia. El vorbește despre existența unei rețele mai largi de interese economice și politice care au beneficiat de statutul de „zonă gri” al regiunii.

„Timp de decenii, statutul de „zonă gri” al regiunii transnistrene a servit unei coaliții surprinzător de largi de interese – multe dintre ele mult mai apropiate de casă decât Moscova”, a scris Söder.

Acesta afirmă că, înainte de 2022, regiunea era utilizată pentru contrabandă, trafic ilegal și operațiuni economice aflate în afara cadrului european de reglementare.

„Înainte de 2022, rețele din Ucraina exploatau granițele poroase ale regiunii pentru trafic de arme, vehicule furate și contrabandă. Structuri oligarhice chiar din interiorul Moldovei considerau economia nereglementată a enclavei drept un canal paralel convenabil”, a explicat parlamentarul suedez.

Björn Söder consideră că o eventuală strategie europeană privind Transnistria nu poate funcționa fără recunoașterea acestor complicități economice și politice.

„Persistența acestui conflict a avut mai mulți beneficiari decât doar Moscova. Orice strategie de soluționare care ignoră acest fapt va eșua”, a avertizat oficialul suedez.

UE, NATO și Republica Moldova sunt chemate să trateze Transnistria ca pe o amenințare activă

Björn Söder susține că Uniunea Europeană trebuie să treacă de la declarații politice la măsuri concrete împotriva rețelelor economice care mențin funcțional sistemul transnistrean.

„UE trebuie să aplice sancțiuni coerente și consecvente împotriva celor care facilitează sistemul transnistrean – inclusiv atunci când aceștia operează prin rețele financiare și logistice europene”, a afirmat acesta.

Parlamentarul suedez spune că Republica Moldova trebuie, la rândul său, să închidă canalele economice prin care regiunea transnistreană s-a conectat de-a lungul anilor la economia oficială a țării.

„Aderarea la UE nu este doar o aspirație geopolitică; este pârghia structurală care face această reformă internă atât necesară, cât și posibilă”, a precizat Söder.

În același timp, oficialul consideră că Ucraina, România și statele NATO trebuie să trateze Transnistria ca parte a unei arhitecturi comune de securitate regională.

„Atâta timp cât Ucraina continuă să blocheze proiectarea forței ruse spre vest, către Odesa, există o fereastră îngustă, dar reală, pentru presiune coordonată”, a explicat parlamentarul suedez.

Acesta avertizează că amânarea unei strategii coordonate poate favoriza deteriorarea situației de securitate în regiune.

„Așteptarea ca conflictul să se „dezghețe natural” înseamnă a aștepta deteriorarea mediului strategic”, a transmis Björn Söder.

Locuitorii din Transnistria se orientează tot mai mult spre Republica Moldova și Uniunea Europeană

În analiza publicată de IPN, parlamentarul suedez susține că populația din Transnistria transmite deja semnale clare privind orientarea economică și socială a regiunii.

„Din februarie 2022, tendința s-a orientat clar spre cetățenia moldovenească: aceasta oferă acces fără vize în UE și acces la instituții financiare europene”, a explicat acesta.

Björn Söder afirmă că tot mai mulți locuitori ai regiunii separatiste aleg să lucreze sau să utilizeze servicii pe malul drept al Nistrului, unde condițiile economice și sociale sunt considerate mai avantajoase.

„Tot mai mulți trec pe malul drept pentru locuri de muncă, salarii mai bune, servicii medicale și asistență socială. Afirmația că Moldova de pe malul drept a devenit mai atractivă financiar și social nu mai este o proiecție. Este o realitate observabilă”, a declarat oficialul suedez.

Acesta consideră că accelerarea acordării pașapoartelor ruse reprezintă și o reacție a Kremlinului la pierderea treptată a influenței asupra populației din regiune.

„Campania lui Putin de acordare accelerată a pașapoartelor este, în parte, un răspuns exact la această tendință – o încercare de a ancora din nou o populație care deja se îndepărtează”, a subliniat Söder.

Parlamentarul suedez a făcut referire și la impactul războiului din Ucraina asupra percepției populației rusofone din regiune.

„Locuitorii regiunii transnistrene au văzut în timp real, timp de peste patru ani, ce produce „protecția” rusă: orașe distruse, populații strămutate, regiuni întregi rusofone reduse la ruine”, a afirmat acesta.

Principalele avertismente formulate privind situația din Transnistria:

Element analizat	Informații prezentate în editorial
Decretul Kremlinului	Rusia a simplificat acordarea cetățeniei pentru locuitorii din Transnistria
Număr estimat de pașapoarte rusești	Aproximativ 220.000 de persoane din regiune dețin cetățenie rusă
Model invocat	Situație comparată cu politica aplicată anterior în Donețk și Lugansk
Rolul Transnistriei	Considerată instrument strategic de instabilitate regională
Riscuri identificate	Extinderea influenței ruse și justificarea unei prezențe militare
Critici formulate	Existența unor rețele economice și politice care au beneficiat de status quo
Solicitări adresate UE și NATO	Sancțiuni coordonate și abordare comună de securitate
Tendințe în regiune	Creșterea interesului pentru cetățenia moldovenească și accesul la UE