Traian Băsescu deschide un nou proces cu RA-APPS pentru răspundere contractuală
Traian Băsescu a inițiat o nouă acțiune civilă împotriva Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS), după ce și-a recâștigat statutul și beneficiile de fost șef al statului. Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul București în data de 4 februarie 2026 și are ca obiect „acțiune în răspundere contractuală”.
Demersul vine la câteva luni după ce Curtea Constituțională a României a decis, în iulie 2025, că legea prin care erau retrase privilegiile foștilor președinți declarați colaboratori ai Securității este neconstituțională. În urma acestei hotărâri, Guvernul i-a atribuit lui Traian Băsescu o nouă locuință de protocol, printr-o Hotărâre de Guvern cu regim clasificat, invocând motive de securitate și necesitatea protejării adresei reședinței.
Pe lângă atribuirea noii locuințe, instanța a stabilit, în ianuarie 2026, că fostul șef de stat are dreptul la plata retroactivă a indemnizației aferente perioadei în care i-au fost suspendate beneficiile. Suma depășește 754.000 de lei și acoperă trei ani și jumătate.
În paralel, primul proces intentat de Traian Băsescu împotriva RA-APPS, deschis în 2022, nu a fost încă soluționat definitiv. În acel dosar, fostul președinte solicită anularea notificării nr. 2237/28.03.2022, documentul în baza căruia a fost evacuat din vila de pe strada Gogol.
Judecătoria Sectorului 1 a fixat un nou termen abia pentru luna aprilie, după ce în decembrie 2025 a respins cererea de repunere pe rol, motivând că decizia Curții Constituționale nu ajunsese încă la dosar. Traian Băsescu a sesizat de două ori Curtea Constituțională: o dată în procesul cu SPP, excepție admisă în iulie 2025, și a doua oară în litigiul cu RA-APPS, respinsă în septembrie 2025 pe motiv că Legea 243/2021 fusese deja declarată neconstituțională în ansamblul ei.
Ce presupune acțiunea în răspundere contractuală deschisă de Traian Băsescu
Prin noua acțiune, Traian Băsescu invocă răspunderea contractuală a RA-APPS, solicitând instanței obligarea regiei la repararea prejudiciului produs prin neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a unui contract.
Pentru ca cererea să fie admisă, fostul președinte trebuie să demonstreze existența unui contract valabil, încălcarea obligațiilor de către RA-APPS, producerea unui prejudiciu și legătura directă dintre fapta imputată și paguba reclamată. Dacă instanța va considera că toate aceste condiții sunt îndeplinite, regia ar putea fi obligată să plătească despăgubirile stabilite de judecători.
Conflictul dintre Traian Băsescu și RA-APPS a început oficial la 28 martie 2022, când regia i-a transmis fostului președinte că are la dispoziție 60 de zile pentru a elibera imobilul care îi fusese atribuit ca reședință oficială. Notificarea îi viza atât pe el, cât și pe membrii familiei.
După expirarea termenului, fostul șef de stat a fost notificat din nou, de această dată prin executor judecătoresc. În cele din urmă, Traian Băsescu a părăsit vila de protocol și s-a mutat într-un apartament cumpărat din fonduri proprii.
În contextul în care legea care a stat la baza retragerii privilegiilor a fost declarată neconstituțională, fostul președinte are acum posibilitatea legală de a solicita compensații pentru pierderea dreptului de folosință asupra locuinței în perioada respectivă.
În prezent, pe lângă noua locuință de protocol, Traian Băsescu beneficiază din nou de o indemnizație lunară în cuantum de 75% din indemnizația Președintelui României. De asemenea, și-a recâștigat dreptul la pază și protecție permanentă, precum și la folosința gratuită a unui autoturism asigurat de Serviciul de Protecție și Pază.
Cum a pierdut și cum a recuperat Traian Băsescu privilegiile de fost șef de stat
În martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea, sub numele conspirativ Petrov. Decizia instanței supreme a generat o reacție rapidă în plan legislativ.
La trei luni după hotărârea Înaltei Curți, Parlamentul a modificat Legea 406/2001 privind drepturile foștilor șefi de stat, introducând o prevedere potrivit căreia foștii președinți declarați colaboratori ai Securității își pierd toate privilegiile acordate de lege.
Traian Băsescu a susținut încă de la adoptarea modificării legislative că actul normativ a fost adoptat „cu dedicație”. Ulterior, Curtea Constituțională a confirmat că modificările au avut un „scop sancționator individual”, contrar normelor constituționale, declarând legea neconstituțională în ansamblul său.
Decizia CCR din iulie 2025 a schimbat radical situația juridică a fostului președinte, permițându-i să-și recupereze toate drepturile suspendate, inclusiv locuința de protocol și indemnizația. Noul proces deschis de Traian Băsescu împotriva RA-APPS vine pe acest fond juridic și vizează perioada în care beneficiile i-au fost retrase.
