Tot mai puțini profesori în școlile din România. Ce avertizează Inspectoratul Școlar despre viitorul carierei didactice

Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) avertizează că profesorii calificați pot părăsi sistemul de învățământ pentru locuri de muncă mai bine plătite. Problema este menționată în planul managerial al instituției pentru anul școlar 2026-2027. Documentul identifică și alte dificultăți, printre care suprasolicitarea, epuizarea profesională și fluctuația personalului suplinitor. La nivel național, numărul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar a scăzut cu aproape 4.700 într-un singur an.

ISMB avertizează că profesorii calificați aleg domenii cu salarii mai mari

Profesorii calificați care aleg să lucreze în alte domenii, unde pot obține venituri mai mari, reprezintă una dintre problemele identificate de Inspectoratul Școlar al Municipiului București în analiza resurselor umane pentru anul școlar 2026-2027. Instituția include această situație printre amenințările care pot afecta stabilitatea personalului din unitățile de învățământ.

„Lipsa de atractivitate a carierei didactice și drept urmare, migrarea personalului didactic calificat spre alte domenii de activitate mai bine retribuite”, se arată în planul managerial al ISMB.

Documentul nu precizează către ce sectoare economice se îndreaptă profesorii care renunță la învățământ și nici câte cadre didactice au făcut deja această schimbare profesională.

Pe lângă diferențele salariale dintre învățământ și alte domenii, inspectoratul identifică și problema statutului profesional al cadrelor didactice. În document este menționată „recunoașterea socială necorespunzătoare a profesiei didactice”, aspect inclus în aceeași analiză a amenințărilor privind resursele umane.

Migrarea profesorilor către activități mai bine remunerate nu este semnalată exclusiv în București. Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara a inclus o problemă similară în propriul plan managerial, identificând plecarea cadrelor didactice către alte domenii printre riscurile pentru sistemul educațional.

Suprasolicitarea, epuizarea profesională și fluctuația suplinitorilor afectează școlile

Analiza realizată de ISMB pentru anul școlar 2026-2027 evidențiază și dificultățile legate de volumul de muncă al profesorilor, precum și de stabilitatea personalului angajat în unitățile de învățământ din Capitală.

Printre amenințările enumerate în document se regăsesc „Suprasolicitare, burnout” și „Fluctuația mare a personalului didactic suplinitor”.

Inspectoratul menționează, de asemenea, formalismul și pregătirea insuficientă a unor cadre didactice în domeniile psihopedagogic și metodic. Problemele identificate îi vizează inclusiv pe unii dintre profesorii aflați la începutul carierei.

Aceste constatări sunt incluse în analiza instituțională privind gestionarea resurselor umane și nu reprezintă o evaluare generală a competențelor tuturor profesorilor din sistem.

În același document, ISMB atrage atenția asupra efectelor pe care majorarea normei didactice și modificarea procedurilor de repartizare le pot avea asupra motivației personalului.

Schimbările introduse în organizarea învățământului, inclusiv reorganizarea unor unități școlare, sunt asociate cu nemulțumiri în rândul cadrelor didactice și cu posibile dificultăți în asigurarea stabilității personalului.

Numărul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar a scăzut cu 4.709 într-un an

Datele Institutului Național de Statistică (INS) indică o reducere a personalului didactic din învățământul preuniversitar, diferența dintre cei doi ani școlari analizați depășind 4.700 de persoane.

În anul școlar 2025-2026 au fost raportate 219.900 de cadre didactice, comparativ cu 224.609 în anul școlar precedent. Rezultă o diminuare de 4.709 persoane.

Statistica include personalul didactic din întregul sistem preuniversitar, de la educația antepreșcolară până la învățământul postliceal. Comparația are la bază datele INS prezentate în analiza evoluției efectivelor de personal.

Totuși, reducerea numărului total de cadre didactice nu permite stabilirea numărului profesorilor care au renunțat la catedră pentru locuri de muncă mai bine plătite.

Informațiile statistice reflectă modificarea efectivelor de personal, fără să precizeze motivele pentru care fiecare cadru didactic a ieșit din sistem.

Astfel, datele INS și avertismentul formulat de ISMB descriu două aspecte diferite. Inspectoratul identifică migrarea profesională drept o amenințare pentru învățământ, în timp ce statistica națională evidențiază scăderea numărului total de cadre didactice.

Șeful ISMB susține că majoritatea profesorilor au ales meseria din vocație

Florian Lixandru, șeful Inspectoratului Școlar al Municipiului București, a abordat recent subiectul motivației profesionale în învățământ, explicând că, potrivit experienței sale, cei mai mulți dintre colegii cu care a lucrat au acordat prioritate interesului pentru activitatea didactică, înaintea considerentelor financiare.

„În cei 30 de ani ai mei de activitate în sistemul de învățământ bucureștean, am constatat că marea majoritate a colegilor mei au ales această meserie din dragoste pentru meseria de dascăl și apoi dintr-un interes financiar”, a declarat Florian Lixandru.

Declarația acestuia se referă la experiența acumulată în cei 30 de ani de activitate în învățământul bucureștean și la motivele pentru care profesorii au ales această profesie.

Directorul unui liceu din Hunedoara vorbește despre nemulțumirile legate de salarii și norma didactică

Bogdan Ștefan, profesor de Istorie și director al Liceului „Avram Iancu” din Brad, a confirmat existența nemulțumirilor privind salarizarea și norma didactică, dar a subliniat că activitatea desfășurată la clasă trebuie să rămână concentrată asupra elevilor.

Acesta a explicat că profesorii încearcă să gestioneze dificultățile profesionale fără ca nemulțumirile legate de condițiile de muncă să le afecteze relația cu elevii.

„Sigur că da, lucrurile pot fi îmbunătățite. Există nemulțumiri vizavi de salarizare, de norma didactică a fiecăruia dintre noi, însă, odată intrați în școală și în sălile de clasă, cred că e indicat și recomand cu drag să uităm toate aceste lucruri și să ne axăm efectiv pe cei pe care-i avem în fața noastră, și anume pe elevii noștri. E o stare de spirit bună. Încercăm să compensăm, după cum am precizat, minusurile cu care ne confruntăm și să vedem lucrurile optimist și să privim spre viitor cu bucurie”, a declarat Bogdan Ștefan.