Miza celor 220 de milioane de euro din agricultură. Planul statului pentru producția de carne, contestat vehement de activiștii pentru protecția animalelor

Organizația Animals International – Romania cere Guvernului retragerea fondurilor de 220 de milioane de euro destinate fermelor industriale de porci și păsări, avertizând asupra riscurilor epidemiologice majore. În timp ce activiștii solicită oprirea exporturilor de animale vii și reorientarea spre agricultura ecologică, Noul Program de guvernare își propune să deblocheze comerțul exterior și să acopere integral necesarul de carne din producția internă.

Animals International critică dur Programul de guvernare depus în Parlament de Luca Niculescu și cere oprirea finanțării pentru fermele industriale

Organizația pentru protecția animalelor Animals International – Romania solicită Guvernului României să retragă finanțarea de 220 de milioane de euro destinată fermelor industriale de porci și păsări.

Reprezentanții ONG-ului cer totodată eliminarea promisiunii de deblocare a exporturilor de ovine vii către state din afara Uniunii Europene.

În viziunea organizației, programul de guvernare propus de Luca Niculescu reprezintă un pericol major pentru sănătatea publică și siguranța alimentară, iar fondurile publice ar trebui redirecționate către agricultura ecologică, regenerativă, procesarea locală și tranziția fermierilor către resurse sustenabile.

Fermele intensive cresc riscul apariției focarelor epidemiologice

Reprezentanții Animals International avertizează că fermele industriale concentrează mii sau zeci de mii de animale în spații închise, legate direct prin transporturi frecvente de efective, furaje, echipamente și personal. Deși aceste condiții nu generează în mod direct un virus, ele creează mediul ideal pentru ca un agent patogen să circule și să se amplifice extrem de rapid.

Rapoartele elaborate de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și de Platforma Interguvernamentală privind Biodiversitatea (IPBES) leagă în mod direct intensificarea producției animale de emergența bolilor zoonotice.

De asemenea, utilizarea excesivă sau necorespunzătoare a antimicrobienelor în zootehnie favorizează dezvoltarea bacteriilor rezistente la tratamente. Experții subliniază că riscul epidemiologic poate ajunge cu ușurință la oameni prin contact direct, hrană, apă, aer, dejecții și prin lanțurile comerciale.

Gabriel Păun avertizează că populația va plăti costul sanitar

Directorul pentru Uniunea Europeană al organizației Animals International, Gabriel Păun, a declarat că, după experiența pandemiei de COVID-19 și în contextul avertismentelor privind gripa aviară și rezistența la antibiotice, statul român nu poate continua să finanțeze sisteme care amplifică pericolele sanitare.

Reprezentantul ONG-ului a explicat că, deși nu orice zoonoză își are originea într-o fermă, o singură hală care adăpostește zeci de mii de animale poate transforma rapid o simplă infecție într-un focar de proporții uriașe.

Potrivit acestuia, animalele sunt primele care plătesc prin suferință extremă, însă ulterior populația va suporta consecințele prin internări în spitale, prin ineficiența medicamentelor uzuale și prin declanșarea următoarei crize sanitare globale.

Măsurile europene încurajează renunțarea la exportul de animale vii

Animals International – Romania respinge ferm relansarea exporturilor de oi vii către Orientul Mijlociu și Africa. Organizația amintește că propunerea Comisiei Europene din anul 2023 favorizează sacrificarea locală și transportul de carne sau carcase refrigerate în locul animalelor vii destinate sacrificării.

Tendința internațională este de eliminare a acestor practici: Marea Britanie a interzis în anul 2024 exportul de animale pentru sacrificare și îngrășare, în timp ce Australia urmează să oprească definitiv exporturile maritime de oi vii începând din mai 2028, oferind sprijin financiar pentru tranziția producătorilor locali.

Exploatarea animalelor generează pierderi economice pentru România

Reprezentanții Animals International susțin că animalele nu trebuie tratate drept simple materii prime și că practica exportului viu externalizează atât suferința, cât și responsabilitatea. Aceștia punctează că România trebuie să exporte produse procesate în locul animalelor trimise la distanțe de mii de kilometri, supuse căldurii, setei și stresului.

Sacrificarea locală, desfășurată în condiții strict controlate, alături de exportul de carne, ar permite menținerea în țară a unei valori adăugate mai mari, crearea de noi locuri de muncă și menținerea unui control sanitar riguros.

Deși înlocuirea exportului viu cu cel de carne nu elimină definitiv problemele fermelor industriale, măsura reprezintă un pas imediat împotriva transporturilor pe distanțe lungi, care trebuie completat prin reducerea producției intensive.

ONG-ul solicită sprijin direct pentru fermierii mici

Animals International – Romania cere în mod oficial anularea finanțării fermelor industriale, sistarea noilor contracte, eliminarea sprijinului public pentru exporturile de animale vii și susținerea unei interdicții la nivel european privind transportul către țări terțe.

În schimb, strategia de tranziție ar trebui să direcționeze fondurile către fermele mici și medii, către abatoare regionale sau mobile strict controlate, procesare locală și promovarea hranei vegetale accesibile.

Executivul prioritizează acoperirea necesarului intern de carne de porc

Cât despre prevederile din Programul de guvernare Luca Niculescu, acestea arată că statul își propune finanțarea în continuare a fermelor de porci și păsări, inclusiv prin alocarea celor 220 de milioane de euro din fonduri europene aferente intervenției DR 20. Obiectivul declarat al Guvernului este ca, până în anul 2028, necesarul național de carne de porc să fie acoperit integral din producția internă.

De asemenea, executivul intenționează să lanseze un program de sprijin pentru achiziția de juninci în fermele de familie și să continue subvenționarea producției de legume în extrasezon, cartofi și usturoi. Programul își propune creșterea producției în zonele montane cu minimum 15% și extinderea agriculturii ecologice până la 800.000 de hectare până în anul 2030.

Ministerul Agriculturii promite deblocarea acordurilor comerciale externe

Pentru redresarea balanței comerciale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) adoptă o strategie sectorială pentru exporturile agroalimentare, menită să integreze fermierii români în lanțurile valorice internaționale.

Totodată, MADR și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) își propun să deblocheze exportul de ovine către țări terțe prin acorduri bilaterale și prin aplicarea planului de acțiune pentru pesta micilor rumegătoare și variola ovină.

În paralel, Guvernul promite legiferarea evidenței crotaliere și trasabilitatea în timp real a transporturilor de animale vii pentru combaterea fraudei.