Topul sărăciei în UE. România se află lângă podiumul nedorit al Uniunii. Analiză Eurostat

România continuă să se situeze printre statele europene cele mai afectate de sărăcie din perspectiva cetățenilor, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat pentru anul 2024. Studiul relevă că 23,8% dintre români se consideră săraci sau confruntați cu dificultăți majore în acoperirea cheltuielilor curente, procent care plasează țara noastră pe locul patru în Uniunea Europeană. Analiza subliniază diferențe notabile între percepția sărăciei și riscul real de sărăcie, fenomen vizibil în special în statele din Europa de Est și de Sud, unde presiunea economică asupra populației rămâne ridicată.

România, în topul țărilor UE cu cele mai ridicate rate ale sărăciei subiective

Românii se confruntă cu dificultăți tot mai mari în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi, iar percepția privind nivelul de trai rămâne una critică.

Un nou studiu publicat de Eurostat indică faptul că România se situează pe locul patru în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata sărăciei subiective, confirmând presiunea tot mai mare pusă pe bugetele familiilor.

Conform datelor europene, 23,8% din populația României s-a considerat în anul 2024 săracă sau aproape incapabilă să facă față cheltuielilor gospodăriei. Acest indicator reflectă dificultățile reale ale românilor în contextul inflației ridicate, al creșterii costurilor pentru utilități, alimente și alte bunuri esențiale.

Raportul Eurostat arată că Grecia se află în fruntea clasamentului european, cu o rată a sărăciei subiective de 66,8%, semn al unei presiuni socio-economice extrem de ridicate. Bulgaria urmează pe locul al doilea, cu 37,4%, iar Slovacia ocupă locul trei, având o rată de 28,7%. La capătul opus, cu cele mai scăzute procente, se situează Olanda și Germania (ambele cu 7,3%), precum și Luxemburg (8,5%).

Niveluri mai ridicate ale persoanelor considerate sărace subiectiv au fost observate în Europa de Est și de Sud

În Uniunea Europeană, în anul 2024, ponderea persoanelor considerate a fi sărace din punct de vedere subiectiv (17,4%) a fost mai mare decât rata persoanelor aflate în risc de sărăcie (16,2%), o diferență de 1,2 puncte procentuale.

Niveluri mai ridicate ale persoanelor considerate sărace subiectiv au fost observate în Europa de Est și de Sud, cu diferențe semnificative între sărăcia subiectivă și rata riscului de sărăcie. În total, 16 state membre UE au înregistrat o pondere mai mare a persoanelor considerate sărace subiectiv decât a celor aflate în risc de sărăcie.

Grecia a prezentat cel mai mare decalaj, cu 66,8% dintre oameni considerați săraci subiectiv, comparativ cu 19,6% aflați în risc de sărăcie, o diferență de 47,2 pp. Alte țări cu diferențe notabile au inclus Bulgaria (15,7 pp), Slovacia (14,2 pp) și Cipru (6,2 pp).

În Malta și Italia, decalajul a fost minim, de 0,2 pp și respectiv -0,2 pp. În aceste două țări, cele două rate sunt aproape aliniate, cu valori apropiate de 17,0% în Malta și 19,0% în Italia.

În plus, Estonia a înregistrat cel mai mare decalaj negativ, cu 9,8% dintre oameni considerați săraci subiectiv comparativ cu 20,2% în risc de sărăcie, o diferență de 10,4 pp. Alte țări cu decalaje negative notabile au inclus Lituania (-10,1 pp), Luxemburg (-9,6 pp) și Germania (-8,2 pp).

Diferențele pe categorii de vârstă

Analiza detaliază și diferențele pe categorii de vârstă. Tinerii sub 18 ani se simt cei mai vulnerabili din punct de vedere financiar, în procent de 20,6%.

Ei sunt urmați de populația activă, cu vârste între 18 și 64 de ani (17,3%). Persoanele în vârstă, de peste 65 de ani, percep sărăcia într-un procent mai redus, de 14,9%.

Conceptul de sărăcie subiectivă se bazează pe percepția propriei situații materiale, fiind un indicator complementar veniturilor și condițiilor reale de trai.

Colectarea datelor a fost realizată în toate statele membre ale Uniunii Europene prin metodologia standardizată Eurostat, care evaluează nivelul de bunăstare resimțit de cetățeni.