BNS, avertisment despre economie. Decizia guvernului va afecta milioane de români: Puterea de cumpărare va fi decimată în 2026

Blocul Național Sindical (BNS) atrage atenția că Executivul intenționează să înghețe salariul minim, în contextul unor șocuri inflaționiste și al politicilor economice percepute ca fiind în detrimentul populației.

Blocul Național Sindical (BNS) subliniază că majorarea salariului minim este o obligație legală, transpusă prin legislația europeană, și că măsurile de austeritate anunțate au generat deja inflație ridicată, sărăcie extinsă și nemulțumire generalizată în societate.

BNS avertizează că puterea de cumpărare a salariului minim va fi redusă semnificativ în 2026

Organizația avertizează că puterea de cumpărare a salariului minim va fi redusă semnificativ în 2026 ca urmare a politicilor inflaționiste, în ciuda creșterii recente a salariului minim brut cu 9,45% în ianuarie 2025, care a rămas sub nivelul creșterii nominale a productivității muncii estimate la 9,9%.

„BNS a luat act de declarațiile publice ale liderilor politici ai coaliției care, în proporție covârșitoare, se pronunță împotriva majorării salariului minim pe economie, obligație legală asumată prin transpunerea legislației europene, în contextul în care măsurile din pachetele de austeritate îndreptate împotriva populației au avut ca rezultat o inflație mai mare, o sărăcie extinsă și nemulțumire generalizată în societate.

Ne punem întrebarea de unde izvorăște atât de multă ostilitate în discursurile publice ale politicienilor prin care anunță că se împotrivesc protejării nivelului de trai al populației aflate la limita subzistenței – care este îndreptățită legal la majorarea salariului minim”, a transmis BNS într-un comunicat.

Rata inflației în primele nouă luni din 2025 a fost de 8,45%, iar pentru întregul an este estimată la 10%. În condițiile în care măsurile de austeritate pentru 2026 includ majorări de taxe și liberalizarea prețurilor la gazele naturale, efectul va fi o scădere reală a puterii de cumpărare pentru aproximativ 1,8 milioane de angajați cu salariul minim sau apropiat de acesta.

„BNS arată că, în ianuarie 2025, salariul minim brut a crescut cu 9,45% față de finalul anului 2024, în condițiile în care creșterea nominală a productivități muncii se estimează că va fi superioară (9,9%). Rata inflației în primele în primele nouă luni din 2025 a atins deja 8,45%, iar rata anuală a inflației se va cifra cel mai probabil la 10%.

În condițiile în care inflația este persistentă în România, iar măsurile de austeritate anunțate deja pentru 2026 (majorări de taxe și un nou șoc pentru puterea de cumpărare prin re-liberalizarea prețului la gazele naturale după 31 martie 2026), vor conduce la o confirmare a politicilor guvernamentale inflaționiste, efectul este amputarea puterii de cumpărare în primul rând pentru cei mai vulnerabili angajați din economie, cei cu salariul minim brut sau în preajma salariului minim brut (peste 1,8 milioane de persoane).

Actualul Guvern consideră că își dorește înghețarea salariului minim în condițiile unor șocuri inflaționiste. Ceea ce înseamnă că în termeni reali puterea de cumpărare a salariului minim va fi decimată în 2026 în urma politicilor inflaționiste. Practic puterea de cumpărare a salariului minim la sfârșitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024”, a subliniat organizația.

Formula de calcul a salariului minim respectă principiile economice și directivele UE

BNS precizează că formula de calcul a salariului minim, aprobată prin legea 283/2024 și HG 35/2025, respectă principiile economice și directivele UE, iar aplicarea acesteia ar fi majorat salariul minim la 4.325 lei în 2026, protejând astfel veniturile angajaților și aliniindu-se cu evoluția productivității și a inflației. În prezent, 849.480 de salariați sunt încadrați cu salariul minim de 4.050 lei, iar aproximativ 1 milion de salariați au venituri între 4.050 și 4.325 lei.

BNS atrage atenția că, deși formula este clară și transparentă, guvernul vizează politic înghețarea salariului minim, reducând astfel puterea de cumpărare a angajaților și pensionarilor fără justificare economică. Organizația subliniază că majorările de TVA și liberalizarea prețurilor la energie au erodat deja veniturile populației și au împins economia spre recesiune.

„Aplicarea formulei de calcul adoptată prin HG 35/2025 ar însemna pentru 2026 creșterea salariului minim la 4.325 lei, creștere aliniată perfect cu evoluția reală a productivității muncii prevăzută pentru 2026 și cu creșterea ratei medii anuale a inflației din 2026. Formula a fost una agreată atât de Guvern, cât și de organizațiile patronale și respectă în întregime principiile economice de funcționare a unei economii de piață sănătoase, fiind aliniată prevederilor Directivei Europene ce impune implementarea unui salariu minim adecvat.

La 16.10.2025, 849.480 de salariați erau încadrați cu salariul minim de 4050 lei, alți aprox 1 milion  de salariați se află în intervalul 4.050 – 4.325, ceea ce înseamnă că o creștere a salariului minim de la 4.050 la cel puțin 4.325 ar contrabalansa politica inflaționistă a României din 2025 (cu o rată a inflației triplă față de media UE), și ar compensa și astfel proteja 1,8 milioane de salariați. În sectorul bugetar doar aprox 77 mii de salariați sunt încadrați cu salariul minim, ca urmare efectul direct al creșterii salariului minim asupra bugetului general consolidat este fără îndoială unul pozitiv”, a completat BNS.

Măsurile de austeritate anunțate pentru 2026 vor degrada semnificativ nivelul de trai

Conform BNS, politicile inflaționiste au fost deliberate și nu au urmărit atingerea țintei de inflație, iar măsurile de austeritate anunțate pentru 2026 vor degrada semnificativ nivelul de trai, afectând aproape 1,7 milioane de angajați. Înghețarea salariului minim ar putea plasa România într-o situație de infringement față de Comisia Europeană, prin nerespectarea Directivei 2022/2041 privind salariile minime adecvate.

„Mai menționăm și faptul că pentru prima dată rezultatele aplicării formulei, ca și formula în sine, nu se contestă în fapt de nimeni, datele sunt oficiale, publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Prognoză, rezultatul obținut de institutul de cercetare contractat de minister și cel obținut de BNS, sunt identice. Nici patronatele nu contestă rezultatele aplicării formulei de calcul a creșterii salariului minim.

În 2024, 46% din valoarea adaugată creată la nivelul întregii economii românești a fost distribuită către salariați sub forma remunerării angajaților (salarii, impozit și contribuții sociale pe muncă), în condițiile în care media europeană a fost de 53%, ceea ce înseamnă că diferența de 8 puncte procentuale din valoarea adăugată creată față de media europeană, rămân la dispoziția mediului economic, respectiv a angajatorilor.

Cu toate acestea, fără nici o justificare economică reală și în disprețul legii, se dorește politic înghețarea salariului minim și amputarea puternică a puterii de cumpărare a veniturilor din salarii și din pensii”, a transmis BNS.

În reacție, confederațiile sindicale CSDR, Cartel ALFA, CNSLR-Frăția și Meridian au anunțat proteste împotriva înghețării salariului minim. Acțiunea va avea loc miercuri, 29 octombrie, în fața Guvernului. Sindicatele fac apel la mobilizarea tuturor lucrătorilor, pensionarilor și tinerilor pentru a cere măsuri concrete, juste și imediate de protejare a angajaților. Protestul are scopul de a semnala opoziția față de politicile de austeritate care afectează întreaga populație, în timp ce privilegiile instituțiilor politice rămân neatinse.

„Actualul Guvern este profund preocupat de anumite grupuri de interese din mediul de afaceri și efectul generat asupra acestuia de creșterea cotei de TVA din acest an, deși potrivit datelor INS, companiile au transferat integral creșterea cotei TVA în prețurile finale pentru a fi suportată de consumatorii finali! Creșterea prețurilor generate de majorarea cotei TVA împreună cu liberalizarea prețurilor la energie au erodat puternic puterea de cumpărare a veniturilor populației.

Considerăm că politicile inflaționiste au fost și sunt deliberate (mixul de politici economice nu a fost țintit spre atingerea țintei de inflație, obiectiv fundamental), iar începând cu majorările de fiscalitate (politică contracționistă) aplicate din iulie-august 2025 (unele stabilite și pentru anul 2026), economia României este mutată din stagnare spre recesiune, cu consecința degradării semnificative a nivelului de trai”, a completat organizația.