Economiștii CFA avertizează: România rămâne în „zona de recesiune”, cu deficit bugetar estimat la peste 8% din PIB

Indicatorul de Încredere Macroeconomică calculat de Asociația CFA România a stagnat în septembrie 2025, semnalând persistența condițiilor de recesiune și deteriorarea perspectivelor bugetare. Deși analiștii anticipează o ușoară scădere a inflației, ei avertizează că procesul de dezinflație va fi lent, în timp ce politica fiscală și creșterea datoriei publice rămân principalele riscuri pentru stabilitatea economică.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică CFA România: semnale persistente de recesiune și deficit bugetar anticipat la peste 8% din PIB

Indicatorul de Încredere Macroeconomică, publicat lunar de Asociația CFA România, a stagnat în luna septembrie 2025, semnalând în continuare un climat economic fragil și o probabilitate ridicată ca România să traverseze o perioadă de încetinire economică.

„În continuare, nivelul indicatorului și ambele sale componente indică condiții de recesiune. Este de remarcat, față de exercițiul anterior, majorarea substanțială a anticipațiilor privind deficitul bugetar. De asemenea, pentru prima oară în acest episod inflaționist, se înregistrează anticipații majoritare de scădere a ratei inflației comparativ cu nivelul actual, însă, în același timp, anticipații că procesul dezinflaționist va fi lent. Politica fiscală rămâne principalul risc asupra inflației și în anul următor”, a declarat președintele Asociației CFA România.

Evoluție ușor pozitivă a indicatorului, dar cu tendințe divergente

Potrivit raportului publicat de CFA România, indicatorul general a crescut marginal, cu 0,3 puncte, față de luna august. Cu toate acestea, cele două componente majore au înregistrat evoluții opuse:

-componenta de anticipații (care reflectă percepția privind evoluția economică în următoarele 12 luni) a -crescut cu 2,8 puncte, ajungând la 37,0;
-componenta privind condițiile curente (care reflectă percepția asupra situației economice actuale) a scăzut -cu 4,8 puncte, până la 38,6.

Ambele valori se mențin sub pragul de 50, ceea ce semnifică persistența unui climat de pesimism în rândul analiștilor financiari.

Inflația: primele semne de temperare, dar proces lent

Pentru prima dată de la declanșarea actualului episod inflaționist, majoritatea analiștilor (63%) anticipează o scădere a inflației în raport cu nivelul actual. Totuși, previziunile indică o evoluție lentă, cu o rată anticipată a inflației de 7,18% pentru septembrie 2026, mai mare decât cea prognozată luna trecută.

În același timp, experții CFA avertizează că politica fiscală — și mai ales derapajele bugetare — reprezintă principalul risc de amplificare a presiunilor inflaționiste și în anul viitor.

Leul, sub presiune: depreciere așteptată în 2025–2026

Pe partea valutară, 88% dintre analiști estimează că moneda națională se va deprecia în următoarele 12 luni.
Cursul mediu anticipat este de 5,1216 lei/euro la orizontul de 6 luni și 5,1841 lei/euro la orizontul de 12 luni. Restul participanților mizează pe o relativă stabilitate, dar nimeni nu anticipează o apreciere semnificativă a leului.

Piața imobiliară, în stagnare; prețuri considerate supraevaluate

În ceea ce privește piața rezidențială, 61% dintre participanți anticipează o stagnare a prețurilor în următoarele 12 luni, în timp ce jumătate consideră că prețurile actuale sunt peste valoarea reală. Doar 46% dintre analiști apreciază că nivelul actual al prețurilor este unul corect.

Deficit bugetar uriaș și risc de recesiune

Una dintre cele mai îngrijorătoare tendințe semnalate de raport este creșterea anticipațiilor privind deficitul bugetar. Media estimărilor pentru anul 2025 a urcat la 8,6% din PIB, un nivel semnificativ mai ridicat decât în sondajul precedent.
În paralel, prognoza de creștere economică a fost redusă la doar 0,8%, ceea ce indică o economie aproape stagnantă. Tot mai mulți analiști iau în calcul o posibilă intrare în recesiune în următoarele trimestre.

Datoria publică este, de asemenea, estimată să crească, ajungând la 59% din PIB în următorul an, pe fondul presiunilor bugetare și al cheltuielilor ridicate ale statului.

Ratingul de țară: analiștii nu văd o retrogradare imediată

Deși contextul macroeconomic este dificil, 83% dintre participanți anticipează că România va reuși să-și mențină ratingul de țară în categoria recomandată investițiilor, evitând deocamdată o retrogradare la statutul de „junk”.

Contextul și metodologia sondajului

Sondajul CFA România este realizat lunar de peste 14 ani și urmărește să surprindă percepțiile și așteptările analiștilor financiari privind economia românească pe un orizont de 12 luni.
Colectarea datelor are loc în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanții sunt membri ai Asociației CFA România sau candidați pentru nivelurile II și III ale examenului CFA.