Interdicții clare pentru rețelele de socializare și reguli stricte pentru copiii din România
Rețelele de socializare reprezintă, potrivit organizației Salvați Copiii România, una dintre cele mai sensibile zone de risc pentru copii, motiv pentru care organizația solicită interzicerea completă a accesului pentru minorii sub 13 ani. Propunerea vizează introducerea unor măsuri legislative fără excepții, care să limiteze expunerea copiilor mici la conținut și interacțiuni online considerate periculoase.
Pentru categoria de vârstă 13–15 ani, Salvați Copiii recomandă un regim diferit, dar strict controlat. Accesul la rețelele de socializare ar urma să fie permis doar cu acordul explicit al părinților, într-un cadru reglementat și verificabil. Organizația subliniază că lipsa unor filtre clare a dus la o utilizare aproape universală a platformelor digitale în rândul minorilor.
Potrivit Agerpres, organizația solicită și introducerea unor sancțiuni „reale” pentru platformele care permit crearea de conturi de către copii fără verificarea vârstei. Totodată, Salvați Copiii cere includerea obligatorie în programa școlară a educației digitale și a noțiunilor de siguranță online, ca măsură de prevenție pe termen lung.
„Accesul necontrolat al copiilor la reţelele sociale este una dintre cele mai mari provocări actuale pentru protejarea drepturilor copilului. În lipsa unui cadru legislativ adecvat şi a unor mecanisme eficiente de aplicare, generaţiile digitale din România sunt expuse unor riscuri semnificative la nivelul sănătăţii mintale, al securităţii şi al dezvoltării lor armonioase.
Astfel, Salvaţi Copiii România recomandă măsuri legislative şi administrative urgente, coerente, structurate pentru interdicţia totală şi fără excepţii a accesului la reţelele de socializare pentru copiii sub 13 ani şi acces condiţionat pentru copiii între 13 şi 15 ani, doar cu acordul explicit al părinţilor”, se arată într-un comunicat al organizației.
Datele studiilor: Peste 22% dintre copiii români cu vârste între 11 şi 15 ani manifestă simptome de sevraj psihologic
Argumentele invocate de Salvați Copiii se bazează pe studii recente care indică o utilizare aproape generalizată a rețelelor de socializare în rândul copiilor și adolescenților. Un studiu realizat în decembrie 2025 arată că inclusiv copiii cu vârste între 12 și 14 ani folosesc frecvent aceste platforme, iar peste o treime dintre ei dețin conturi publice, accesibile oricărui utilizator.
Datele privind sănătatea mintală sunt considerate alarmante. Organizația citează cercetări internaționale care leagă utilizarea problematică a rețelelor sociale de simptome severe, de la anxietate și tulburări de somn până la comportamente de autovătămare. Impactul este resimțit mai ales în rândul copiilor aflați în plin proces de dezvoltare emoțională.
„Conform studiului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din 2024, peste 22% dintre copiii români cu vârste între 11 şi 15 ani manifestă simptome de sevraj psihologic la întreruperea accesului la dispozitivele mobile, un indicator al instalării dependenţei.
Meta-analizele publicate în perioada 2022-2025 evidenţiază corelaţii consistente între utilizarea problematică a reţelelor sociale şi indicatori negativi de sănătate mintală: simptome depresive, anxietate, tulburări de somn, dificultăţi de concentrare şi, în cazurile severe, comportamente de autovătămare.
Studiile longitudinale recente demonstrează că utilizarea adictivă este asociată cu un risc de peste două ori mai mare de ideaţie şi comportament suicidar”, se mai arată în comunicat.
Abuzuri online, jocuri video și responsabilitatea statului
Pe lângă impactul psihologic, Salvați Copiii atrage atenția asupra riscurilor de exploatare online. În 2025, linia de raportare din cadrul programului „Ora de Net” a înregistrat peste 53.000 de sesizări privind materiale ce conțin abuz sexual asupra copiilor. Conform datelor europene, între 80% și 90% dintre cele aproximativ 60 de milioane de materiale de acest tip sunt generate chiar de minori, procentul fiind de 84% în România.
Organizația subliniază că vulnerabilitatea este mai mare în cazul copiilor din medii defavorizate, din zone rurale sau din familii afectate de sărăcie și excluziune socială, care pot deveni ținte ușoare în lipsa unor restricții clare privind accesul la rețelele de socializare.
„Vorbim despre imagini şi videoclipuri create de copii, adesea sub presiune, manipulare sau în necunoaştere a consecinţelor, care ajung să circule în reţelele de exploatare.
De asemenea, nu trebuie să ignorăm vulnerabilităţile reale, în sensul că, în absenţa oricărei restricţii, copiii defavorizaţi – din mediul rural, care au abandonat şcoala ori care trăiesc în familii afectate de sărăcie şi excluziune socială – pot deveni ţinte mai uşoare ale riscurilor create de folosirea reţelelor sociale”, avertizează organizația.
Riscuri similare sunt identificate și în cazul jocurilor video online care permit comunicarea liberă între jucători. Acestea pot expune copiii la solicitări de imagini cu caracter abuziv și pot amplifica dependența prin mecanisme precum recompensele virtuale și notificările constante.
„Guvernul trebuie să îşi asume rolul de reglementator al pieţei digitale în ceea ce priveşte protecţia minorilor. Aceasta implică certificarea platformelor care respectă standardele de siguranţă şi sancţionarea celor care nu le îndeplinesc”, se mai precizează în comunicat.
TikTok, sub lupa Comisiei Europene și reacția autorităților române
Dezbaterea privind rețelele de socializare este amplificată de investigațiile Comisiei Europene asupra TikTok. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că susține evaluarea strictă a conținutului accesibil minorilor, în contextul riscurilor identificate la nivel european.
„Sunt pentru o evaluare riguroasă a conținutului pe care minorii îl pot accesa pe rețelele de socializare, în sensul că trebuie să încercăm să limităm acest acces la acel conținut care este în mod vădit incitator la violență sau la comportamente anti-sociale.
Sunt situații foarte grave în care minorii sunt angajați în săvârșirea unor infracțiuni sau pe de altă parte devin victime ale unor infracțiuni, din păcate, comise tot de către minori”, a spus ministrul Justiției Radu Marinescu, într-o intervenție telefonică la Digi24.
Comisia Europeană a constatat preliminar că TikTok ar încălca Actul legislativ privind serviciile digitale, prin funcții care favorizează comportamente dependente, precum scroll-ul infinit și redarea automată. Ancheta vizează și lipsa evaluării riscurilor asupra sănătății mintale a minorilor, în timp ce TikTok a respins concluziile, anunțând că le va contesta.
