Tensiunile comerciale dintre UE și China se intensifică. Manfred Weber cere măsuri dure pentru protejarea economiei: Europa trebuie să deschidă un nou capitol

Uniunea Europeană trebuie să își redefinească relația cu China și să adopte o poziție mai fermă pentru a-și proteja industria și locurile de muncă, avertizează Manfred Weber, liderul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European.

Tensiunile comerciale dintre UE și China se intensifică

Declarațiile vin în contextul în care mai multe state membre, în frunte cu Franța, solicită o abordare mai dură față de Beijing înaintea summitului UE programat pentru 18 iunie. Aceste țări susțin că supraproducția din China și exporturile la prețuri reduse pun presiune pe o economie europeană deja fragilă.

Manfred Weber consideră că Europa trebuie să deschidă un nou capitol în relația cu China și susține că perioada în care blocul comunitar a tratat cu naivitate această relație a luat sfârșit. Potrivit acestuia, Uniunea Europeană trebuie să își apere interesele economice într-un mod mai clar și mai consecvent, conform Euronews.

„Europa trebuie să deschidă un nou capitol în ceea ce privește relația sa cu China. Era naivității a luat sfârșit”, a avertizat Manfred Weber, liderul PPE din Parlamentul European.

În ultimii ani, relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și China au devenit tot mai tensionate. Numeroase centre de analiză, politicieni și instituții media au avertizat asupra riscului izbucnirii unui război comercial între cele două părți.

Ursula von der Leyen spune că relație comercială și investițională dintre cele două părți nu mai este sustenabilă

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertiza încă din martie 2023 asupra evoluției relației cu China. Ea atrăgea atenția că Beijingul urmărește să devină mai puțin dependent de restul lumii și să facă economia globală mai dependentă de China, într-un context în care considerentele de securitate și control tind să prevaleze asupra principiilor comerțului liber.

La 29 mai, Comisia Europeană a transmis că, deși China rămâne un partener important, actuala relație comercială și investițională dintre cele două părți nu mai este sustenabilă.

Aceeași concluzie a fost susținută și de comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, după întâlnirea avută la Paris cu omologul său chinez, Li Chenggang. Oficialul european a anunțat că autoritățile din UE și China vor intensifica dialogul pentru a găsi soluții la deficitul comercial tot mai mare dintre cele două economii.

Potrivit lui Weber, deficitul comercial dintre Uniunea Europeană și China se apropie de un miliard de euro pe zi și pune în pericol baza industrială a Europei, precum și locurile de muncă bine plătite. El consideră că Bruxellesul trebuie să utilizeze fără ezitare instrumentele de politică comercială de care dispune pentru a proteja economia europeană.

Liderul PPE a indicat tarifele impuse de Uniunea Europeană asupra vehiculelor electrice produse în China drept un exemplu de măsură care ar putea fi aplicată mai larg sau chiar extinsă și către alte sectoare.

Weber a abordat și problema utilizării fondurilor europene care ajung indirect să favorizeze companii chineze. El a invocat cazul unui proiect de ajutor pentru dezvoltare finanțat de Uniunea Europeană în Senegal, unde achiziția a 380 de autobuze pe gaz natural a fost câștigată de o companie chineză datorită unei oferte mai ieftine decât cea a unui concurent european.

În opinia sa, astfel de situații nu ar trebui să se mai repete, iar fondurile provenite din contribuțiile contribuabililor europeni ar trebui să sprijine companii europene. Totodată, Weber susține că firmele care doresc să își comercializeze produsele pe piața europeană trebuie să respecte regulile impuse de Uniunea Europeană.

O eventuală înăsprire a politicii comerciale față de China ar putea avea  efecte negative

O eventuală înăsprire a politicii comerciale față de China ar putea avea însă efecte negative. Beijingul ar putea răspunde prin restricționarea exporturilor de materiale esențiale, inclusiv pământuri rare, ceea ce ar crea dificultăți pentru industria europeană, în special pentru cea germană.

De asemenea, acordurile comerciale existente cu parteneri precum Canada, țările din blocul Mercosur sau India ar putea să nu fie suficiente pentru a compensa eventualele perturbări generate de o deteriorare a relațiilor comerciale cu China.

Comisia Europeană pregătește noi măsuri pentru sprijinirea industriei chimice

Comisia Europeană pregătește noi măsuri pentru sprijinirea industriei chimice din Uniunea Europeană, în contextul în care un val de importuri ieftine din China pune o presiune tot mai mare asupra producătorilor europeni. Numeroase companii închid fabrici, reduc capacități de producție și elimină locuri de muncă, în timp ce Bruxellesul analizează cât de ferm ar trebui să răspundă acestei situații.

Liderii europeni urmează să discute la summitul din 18-19 iunie un plan al Comisiei Europene destinat reducerii efectelor excedentului de produse provenite din China. Totuși, reprezentanții industriei avertizează că procedurile europene sunt lente, iar elaborarea și implementarea unor măsuri ar putea dura luni sau chiar ani, timp pe care multe companii susțin că nu îl mai au.

Compania belgiană Vynova se numără printre firmele care reclamă impactul concurenței chineze, conform Politico. Vynova era până de curând al doilea cel mai mare producător european de policlorură de vinil (PVC), un material plastic utilizat în instalații sanitare, plăci de pardoseală, izolații pentru cabluri și dispozitive medicale.

Compania susține că este afectată de concurența venită din China, țară care în 2019 era încă importator net de PVC. În urma schimbărilor din piață, Vynova a închis producția într-o unitate din Olanda, iar alte trei fabrici se află în proceduri de restructurare juridică. De asemenea, compania a depus o plângere antidumping împotriva concurenților chinezi, însă până în prezent nu a fost deschisă o investigație oficială.

Sectorul a pierdut aproape 10% din capacitatea de producție și aproximativ 20.000 de locuri de muncă

Potrivit estimărilor realizate de organizația europeană a industriei chimice Cefic, sectorul a pierdut aproape 10% din capacitatea de producție și aproximativ 20.000 de locuri de muncă în ultimii trei ani.

În același timp, dependența Europei de importurile de produse chimice continuă să crească. Furnizorii din afara Uniunii Europene au asigurat 31% din consumul de produse chimice al blocului comunitar în 2023, față de 22% în 2013. China, principalul furnizor extern, și-a dublat cota de importuri în ultimul deceniu, ajungând la 18%.

Pentru a sprijini companiile europene, Comisia Europeană analizează mai multe variante. Printre acestea se numără introducerea unor cote sectoriale de import, restricții comerciale similare celor aplicate anterior în industria oțelului sau tarife suplimentare direcționate împotriva producătorilor chinezi.

Industria chimică este considerată strategică pentru economia europeană, furnizând materiale esențiale pentru domenii precum producția de muniție, baterii și automobile. Oficialii europeni se tem că dependența tot mai mare de China ar putea crea vulnerabilități majore în cazul unor întreruperi ale aprovizionării.

Datele prezentate de economistul Edse Dantuma de la banca olandeză ING arată că producția petrochimică a Chinei s-a dublat aproximativ între 2010 și 2024. În aceeași perioadă, capacitatea de producție a Europei a scăzut cu 14%. În plus, investițiile aflate încă în dezvoltare sugerează că producția chineză va continua să crească în următorii ani.

Criza industriei a fost discutată în februarie de cancelarul german Friedrich Merz, de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și de alți lideri europeni, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții mediului de afaceri organizată în orașul belgian Antwerp, un nod important al industriei chimice europene.

În cadrul reuniunii, premierul belgian Bart De Wever a descris situația prezentată de Cefic drept o criză existențială și a susținut că Europa nu poate rămâne pasivă în timp ce alte state, inclusiv China, inundă piața europeană cu produse ieftine.

Un exemplu relevant este uzina Vynova din municipalitatea belgiană Tessenderlo. Fabrica funcționează pe amplasamentul unei foste fabrici de săpun inaugurate în 1892 și produce substanțe chimice din 1972. Aici sunt procesate aproximativ 2.000 de tone de sare pe zi. Prin electroliză, clorul este separat din soluția salină, apoi combinat cu molecule de hidrocarburi și distilat. Produsul rezultat este transportat către alte unități pentru transformarea finală în PVC.

Procesul necesită cantități foarte mari de energie. Potrivit companiei, fabrica utilizează o cantitate de electricitate comparabilă cu cea consumată de întregul oraș Antwerp. În plus, prețurile energiei electrice pentru industrie în Uniunea Europeană sunt de două ori mai mari decât cele plătite de competitorii din Statele Unite și China.

La această problemă se adaugă și costurile generate de sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii

La această problemă se adaugă și costurile generate de sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, unde prețul carbonului se situează în prezent în jurul valorii de 75 de euro pentru fiecare tonă de dioxid de carbon emisă. Reprezentanții industriei afirmă că aceste costuri suplimentare nu sunt suportate de concurenții chinezi.

În cazul PVC-ului, problema își are originea în investițiile masive realizate de China pentru a alimenta boomul imobiliar început la începutul anilor 2000. Deși bula imobiliară s-a spart în 2021, fabricile au continuat să producă volume mult peste necesarul pieței interne, surplusul fiind direcționat către export.

Impactul nu se limitează însă la PVC. Potrivit Cefic, cea mai mare penetrare a produselor chineze se înregistrează în segmentul de bază al industriei chimice. Aproape jumătate dintre închiderile recente de capacități de producție din Europa au vizat sectorul petrochimic primar. Produsele chimice de bază și cele anorganice reprezintă aproximativ o treime din capacitățile închise, în timp ce polimerii și alte produse specializate însumează 15%, iar produsele chimice de specialitate doar 5%.

În prezent, Comisia Europeană se bazează în principal pe investigații antidumping și antisubvenții pentru combaterea practicilor considerate neloiale. Totuși, aceste proceduri sunt lente, vizează producători individuali și sunt limitate de lipsa personalului specializat.

Mai mulți experți susțin că actuala strategie, bazată pe intervenții produs cu produs, nu poate contracara efectele distorsiunilor economice generate la scară largă de China. Una dintre soluțiile analizate este introducerea unor măsuri de salvgardare similare celor utilizate în industria siderurgică.

Uniunea Europeană a recurs anterior la cote de import pentru oțel, după ce piața a fost inundată de produse ieftine

Uniunea Europeană a recurs anterior la cote de import pentru oțel, după ce piața a fost inundată de produse ieftine, inclusiv din China. Măsura a redus presiunea asupra producătorilor europeni prin limitarea importurilor la prețuri foarte mici.

Aplicarea unui mecanism similar în industria chimică este însă mult mai complicată, deoarece sectorul cuprinde mii de categorii de produse, spre deosebire de industria oțelului, care are aproximativ 30 de categorii principale. În plus, restricțiile aplicate materiilor prime chimice ar putea crește costurile de producție pentru segmentele mai specializate ale industriei.

Comisia Europeană analizează și posibilitatea introducerii unui nou instrument destinat combaterii supracapacităților de producție, care ar viza mai amplu exporturile chineze.

Există însă și companii europene care preferă evitarea unei confruntări directe cu Beijingul. Producătorul german BASF deține 29 de unități în China și a investit recent aproape 9 miliarde de euro într-un nou complex chimic la Zhanjiang. Reprezentanții companiei susțin că problema supracapacității este una globală și nu se limitează la China. BASF se declară în favoarea comerțului liber și se opune unor bariere comerciale generale care ar putea izola Europa, deși recunoaște necesitatea combaterii practicilor comerciale neloiale.