Românii din Diaspora au trimis 1,8 miliarde de euro acasă în T1 2026. Germania a devenit principalul pol de remiteri către România

În primul trimestru din anul 2026, românii din Diaspora au trimis acasă 1,8 miliarde de euro, potrivit BNR, în principal din Germania, în contextul în care remiterile susțin familiile, consumul și investițiile din România. Migrația și diferențele economice europene continuă să modifice fluxurile financiare globale.

Românii din Diaspora au trimis 1,8 miliarde de euro acasă în T1 2026. Germania a devenit principalul pol de remiteri către România

Românii stabiliți în străinătate, fie definitiv, fie temporar, continuă să trimită anual sume importante de bani către țară. Aceste transferuri sunt folosite atât pentru sprijinirea familiilor rămase în România, cât și pentru economii personale sau investiții, contribuind în timp nu doar la consumul intern, ci și la finanțarea unor mici afaceri și proiecte locale.

În ultimii ani se observă însă o schimbare în structura țărilor din care provin cele mai mari remiteri. Evoluția este influențată de diferențele economice dintre state, de nivelul salariilor, dar și de modificarea legăturilor cu țara de origine, mai ales în cazul românilor plecați în valurile mai vechi de migrație. În același timp, se conturează și un fenomen invers: sumele trimise din România către familiile muncitorilor străini care lucrează aici sunt în creștere.

Potrivit Băncii Naționale a României (BNR), în primele trei luni din 2026, remiterile totale ale angajaților români din străinătate au ajuns la 1,8 miliarde de euro, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă din 2025. Pentru prima dată în ultimii doi ani și jumătate, Germania a depășit Marea Britanie ca principală sursă de transferuri, românii din Germania trimițând 409 milioane de euro, în timp ce cei din Regatul Unit au trimis 373 milioane de euro. Urmează Italia cu 165 milioane de euro, Țările de Jos cu 129 milioane de euro și Belgia cu 103 milioane de euro.

Din total, 1,3 miliarde de euro reprezintă transferuri ale lucrătorilor care sunt stabiliți în străinătate de mai mult de un an, diferența fiind generată de angajații aflați pe contracte mai scurte. Aproximativ 40% din totalul banilor provin din Marea Britanie și Germania, două state cu comunități românești numeroase și niveluri salariale mai ridicate, în timp ce interesul pentru destinații tradiționale precum Italia și Spania s-a diminuat pe fondul condițiilor economice mai puțin favorabile. Acest context a determinat fie revenirea unor români în țară, fie relocarea lor către alte state vest-europene cu oportunități mai bune.

Evoluția remiterilor rămâne una ascendentă pe termen lung. În 2025, sumele trimise acasă au depășit pentru prima dată pragul de 7 miliarde de euro, iar din 2015 până la finalul anului trecut totalul cumulat se apropie de 60 de miliarde de euro. Potrivit unei analize a lui Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, aceste fluxuri financiare au funcționat constant ca un amortizor economic, susținând consumul, investițiile și contribuind la acoperirea deficitului extern.

Tendința este confirmată și de datele platformelor de transfer de bani, precum Revolut, care indică pentru primul trimestru din 2026 aproximativ 980 de milioane de euro trimiși din străinătate către România, prin peste 2,7 milioane de transferuri din 120 de țări. Și în acest caz, Germania (223 milioane de euro) și Regatul Unit (173 milioane de euro) rămân principalele surse, urmate de Țările de Jos, Belgia și Italia. Totodată, Irlanda se remarcă printr-o valoare medie ridicată a transferurilor, de 608 euro, semnificativ peste media din Regatul Unit, de 276 de euro.

Pe termen mediu și lung, structura acestor fluxuri financiare este așteptată să continue să se schimbe, odată cu evoluția migrației românești și a pieței muncii europene. Noile generații de emigranți aleg tot mai des destinații diferite față de cele populare în urmă cu două-trei decenii, iar schimbările economice și geopolitice vor influența atât direcția migrației, cât și volumul banilor trimiși acasă.

Angajații străini din România au transferat 633 de milioane de euro în țările de origine în primele luni din 2026, în creștere cu aproape 30%

Plecarea a peste trei milioane de români în străinătate a creat dezechilibre importante pe piața muncii din România, unde numeroase posturi rămân neocupate. Pentru a compensa lipsa forței de muncă, companiile au apelat tot mai mult la angajați străini, în special din state asiatice. Acest fenomen nu este specific României, ci se manifestă în întreaga regiune, pe fondul deficitului de forță de muncă accentuat în ultimii ani. În paralel, unele companii internaționale și-au relocat propriii angajați în România, contribuind la diversificarea pieței muncii.

Pentru a gestiona mai eficient acest flux, autoritățile au stabilit începând cu 2022 un contingent anual de 100.000 de lucrători străini, redus ulterior la 90.000 pentru 2026, în ciuda solicitărilor venite din partea mediului de afaceri de a crește aceste plafoane. În același timp, lipsa unor statistici clare privind numărul total al muncitorilor străini din România a determinat guvernul să reformeze sistemul de recrutare. Din aprilie, a fost introdus un cadru mai strict, care standardizează contractele de muncă, interzice perceperea de comisioane sau garanții de la lucrători și prevede digitalizarea procesului prin platforma Workinromania, destinată transparentizării accesului pe piața muncii pentru cetățenii non-UE.

Datele Băncii Naționale a României arată că angajații străini din România au trimis în țările lor de origine 633 de milioane de euro în primul trimestru din 2026, o valoare record, cu aproape 30% mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent. În 2025, totalul acestor transferuri a ajuns la 2 miliarde de euro, în creștere cu 20% față de anul anterior. Cele mai mari sume au fost direcționate către Marea Britanie, care se detașează clar față de alte destinații, urmată de Germania, Italia, Franța, Spania și Țările de Jos.

Se observă însă și o schimbare în structura acestor fluxuri financiare. Transferurile către Marea Britanie și Nepal sunt în scădere, în timp ce sumele trimise către Germania, Spania, Franța, Țările de Jos și Republica Moldova sunt în creștere. Această evoluție reflectă atât distribuția investitorilor străini prezenți în România, cât și mobilitatea ridicată a forței de muncă internaționale. În plus, Republica Moldova are un rol aparte, fiind principală sursă de imigrație pentru România, dar și o țară din care mulți cetățeni s-au întors în ultimii ani din statele occidentale.

Datele furnizate de platforme de transfer, precum Revolut, confirmă o forță de muncă din România tot mai diversificată la nivel global. Deși Europa rămâne principalul spațiu de origine al remiterilor, în topul 20 al țărilor către care se trimit bani din România apar tot mai frecvent state din afara Uniunii Europene, precum Statele Unite, Turcia, Indonezia sau Emiratele Arabe Unite. Creșterea transferurilor către regiunea Asia-Pacific, în special către India, Indonezia și Filipine, indică extinderea comunităților de muncitori străini din România. În același timp, rolul tot mai important al Statelor Unite și al Emiratelor Arabe Unite ca destinații de transfer reflectă schimbările economice și geopolitice la nivel global.

România a înregistrat circa 150.000 de muncitori străini și o retenție sub 50%, în contextul unui deficit regional de forță de muncă

Deși statul român a aprobat în ultimii ani contingente anuale de aproximativ 100.000 de muncitori străini, în realitate în România sunt înregistrați oficial în jur de 150.000 de lucrători. Această diferență sugerează că o parte dintre cei care ajung să lucreze în țară nu sunt surprinși complet în evidențele statistice sau administrative.

Un raport al Ministerului Muncii arată că, deși în ultimii patru ani media vizelor de angajare emise a fost de circa 60.000 pe an, numărul străinilor care au ajuns să își reglementeze efectiv dreptul de ședere temporară pentru muncă este de sub 30.000 de persoane anual. Aceasta indică un nivel de retenție sub 50%. Situația este confirmată și de datele Centrului Național de Vize din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, potrivit cărora, în 2025, au fost emise 36.350 de vize de muncă, însă doar 39% dintre beneficiari mai figurau la finalul anului cu drept de ședere valabil. Raportul semnalează astfel disfuncționalități în mecanismul de recrutare și integrare, care fac ca o parte importantă a fluxurilor de muncitori să nu se materializeze într-o prezență legală stabilă pe piața muncii.

În paralel, în primele patru luni din 2026, Inspectoratul General pentru Imigrări a emis aproximativ 50.000 de avize de muncă pentru cetățeni străini, majoritatea pentru lucrători permanenți. Ritmul ridicat al solicitărilor confirmă presiunea constantă exercitată de angajatori asupra pieței muncii și nevoia continuă de forță de muncă din afara Uniunii Europene.

Această situație nu este însă specifică doar României, ci se regăsește la nivel regional. Ungaria a anunțat recent aducerea a 160 de sudori calificați din Filipine pentru a acoperi deficitul de personal, în timp ce Bulgaria se confruntă cu dificultăți în pregătirea și recrutarea de lucrători sezonieri pentru turism. În Cehia, aproape una din cinci persoane angajate provine din afara țării, iar companiile locale semnalează dificultăți în integrarea echipelor multiculturale.

În România, lipsa forței de muncă rămâne o problemă structurală. Un sondaj realizat de Banca Națională a României indică faptul că aproximativ 40% dintre companii se confruntă cu deficit de personal calificat, fenomen resimțit atât în sectoarele de bază, cât și în domenii cu valoare adăugată ridicată, precum IT, inginerie sau sănătate. În acest context, se observă și schimbări în direcția fluxurilor financiare ale muncitorilor străini din România, cu sume în scădere către Marea Britanie și Nepal, în timp ce transferurile către Germania, Spania, Franța, Țările de Jos și Republica Moldova sunt în creștere.