Grozdan Karadjov, critici la adresa României privind proiectele transfrontaliere
Vicepremierul bulgar Grozdan Karadjov a criticat România pentru ceea ce a numit „obstacole sistematice” în calea construcției de noi poduri și a altor legături peste Dunăre. Declarațiile au fost preluate de publicația Dunav Most și citate de agenția Rador. Oficialul bulgar a susținut că autoritățile române ar bloca extinderea conectivității dintre cele două state, în special în zona infrastructurii de transport.
Karadjov a făcut aceste afirmații în timpul unei vizite oficiale la Ruse, unde a subliniat că demersurile pentru realizarea unor noi puncte de trecere a frontierei stagnează din cauza Bucureștiului. Potrivit lui, Bulgaria și Comisia Europeană au depus eforturi pentru a avansa proiectele, însă partea română ar refuza să semneze chiar și acorduri preliminare.
„Lucrăm de cinci luni la foaia de parcurs pentru coridoarele nord-sud. Este clar că România vrea să lase un singur punct – Ruse – Giurgiu. Ei nici măcar nu sunt pregătiți să semneze un acord pentru poduri noi. Nu este vorba despre bani sau construcții, ci pur și simplu despre un consimțământ pe hârtie”, a declarat vicepremierul Karadjov.
Discuțiile privind al treilea pod de la Ruse, amânate de ani de zile
Karadjov a precizat că planurile pentru un al treilea pod lângă Ruse au fost întârziate constant, iar procesul de evaluare a impactului asupra mediului a început abia recent. În același timp, el a arătat că linia de feribot Ruse–Giurgiu, care ar putea prelua până la un sfert din traficul rutier actual, nu funcționează la capacitate maximă din cauza lipsei de cooperare bilaterală.
Discuțiile despre noi puncte de trecere peste Dunăre nu sunt recente. În trecut, mai multe guverne române au condiționat dezvoltarea infrastructurii comune de realizarea lucrărilor de dragare a fluviului, pe care partea bulgară le-a întârziat repetat.
Bucureștiul a argumentat că o navigație deficitară pe Dunăre afectează și transportul de mărfuri către portul Constanța, considerat un nod strategic al comerțului regional.
Pe de altă parte, unele surse din România au susținut că extinderea rețelei de poduri ar putea devia fluxuri comerciale importante către portul bulgar Varna, ceea ce explică rezervele autorităților române.
Progres în proiectul comun FAST Danube 2
În aprilie 2025, guvernul bulgar a făcut un pas concret în direcția cerută de România, aprobând un acord privind dragarea Dunării. Documentul stabilește colaborarea dintre Agenţia Executivă pentru Explorarea şi Întreţinerea Fluviului Dunărea din Bulgaria și Administraţia Fluvială a Dunării de Jos din Galați.
Scopul este lansarea în comun a procedurilor de achiziții publice pentru proiectul FAST Danube 2, care urmărește îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun al fluviului.
Potrivit agenției bulgare BTA, activitățile din cadrul proiectului includ monitorizarea mediului, proiectarea, execuția și supravegherea lucrărilor. Proiectul, cu o valoare totală de aproximativ 230 de milioane de euro, este finanțat prin programul european Connecting Europe Facility. Partea bulgară contribuie cu 111,8 milioane de euro, dintre care o mare parte provin din granturi europene de până la 85%.
Scopul investiției este creșterea siguranței navigației și fluidizarea traficului pe Dunăre, o arteră esențială pentru transportul european de mărfuri. Totodată, proiectul are ca obiectiv reducerea problemelor generate de nivelul scăzut al apei, care limitează adesea transportul în lunile de vară.
O infrastructură fluvială cu dificultăți persistente
În pofida eforturilor de modernizare, coridorul european Rin–Main–Dunăre continuă să fie afectat de întârzieri în implementarea proiectelor de dragare și întreținere. Din această cauză, traficul fluvial pe Dunăre rămâne parțial limitat, ceea ce reduce eficiența transportului de mărfuri între Europa Centrală și Marea Neagră.
Proiectul „Fast Danube – Asistență tehnică pentru revizuirea și completarea studiului de fezabilitate privind îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar” a fost aprobat încă din cadrul apelului CEF Transport 2014, însă progresele s-au dovedit lente.
Conform recomandărilor Comisiei Dunării, adâncimea minimă a șenalului navigabil ar trebui să fie de 2,5 metri, cu o lățime de 180 de metri și o rază de curbură de 1.000 de metri.
În practică, nivelul scăzut al Dunării în perioadele de vară și toamnă face ca aceste standarde să fie rareori îndeplinite. Dragajele de întreținere efectuate până acum au oferit doar soluții temporare, motiv pentru care autoritățile celor două țări caută acum măsuri de durată.
România a intervenit deja pe sectorul bulgar al Dunării
Fostul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța în 2022 că România a început lucrări de dragare și pe porțiunea bulgară a fluviului, cu acordul autorităților de la Sofia. Scopul acestor lucrări a fost deblocarea navigației și menținerea unui nivel minim de operabilitate pe ruta fluvială.
„Sigur că am avut blocaje undeva în sudul ţării pe anumite tronsoane, pe şenalul navigabil gestionat de colegii din Bulgaria. Vă mai spun ceva: au fost de acord să facem noi dragarea, chiar dacă e treaba lor, şi o să o facem noi, nu e prima dată când România face dragarea pe sectorul bulgar, astfel încât totuşi acele blocaje care aţi văzut că se întâmplă în sudul ţării să nu mai existe, şi au început aceste lucrări”, declara la acea vreme Sorin Grindeanu.
Acțiunile autorităților române au fost considerate o măsură pragmatică pentru evitarea blocajelor comerciale, deși ele nu au rezolvat pe termen lung problemele de navigație. În lipsa unui acord complet privind noile poduri și lucrările de infrastructură, relația bilaterală în domeniul transporturilor fluviale continuă să fie marcată de tensiuni și neînțelegeri administrative.
