Adoptarea euro. Mihai Daraban, CCIR: Nu ajungeam în actuala criză dacă nu ratam șansa istorică din 2013-2014

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, consideră că România a ratat una dintre cele mai importante șanse economice ale ultimelor decenii, nereușind să adopte moneda euro în perioada 2013-2014. În opinia sa, aderarea la zona euro ar fi adus stabilitate financiară, dobânzi mai mici la credite și o mai mare predictibilitate fiscală. Daraban a subliniat că Bulgaria va profita acum de avantajele aduse de trecerea la moneda unică europeană.

Aderarea la euro, o oportunitate ratată care ar fi putut schimba economia României, spune șeful CCIR

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a afirmat că dacă România ar fi aderat la moneda euro în perioada 2013-2014, situația economică și fiscal-bugetară a țării ar fi fost semnificativ mai bună în prezent.

El consideră că momentul respectiv, imediat după criza economică din 2009-2010, a reprezentat o șansă unică pentru țară, întrucât erau îndeplinite criteriile de convergență de la Maastricht.

O șansă pierdută pentru stabilitate economică

Mihai Daraban regretă faptul că România nu a profitat de acea fereastră de oportunitate pentru a intra în zona euro, subliniind că această decizie ar fi ajutat economia să evite dificultățile actuale. Potrivit președintelui CCIR, perioada 2012-2014 a fost una în care România era complet eligibilă pentru adoptarea monedei unice.

„Îmi pare rău că am avut niște secvențe cândva, în 2012 – 2014, când eram eligibili să intrăm în zona euro și nu am făcut-o”, a spus Daraban.

Invitat în cadrul unei emisiuni pe B1TV, el a explicat că țările care au adoptat euro la momentul potrivit se bucură acum de o mai mare stabilitate financiară și de costuri reduse la împrumuturi. Mihai Daraban a făcut referire la Bulgaria, care urmează să adopte moneda europeană la 1 ianuarie 2026, arătând că statul vecin va beneficia de dobânzi mai mici la credite, aliniate celor din Zona Euro.

El a menționat că, deși populația ar putea resimți un șoc inițial, similar celui trăit de cetățenii spanioli atunci când au trecut la euro, economia per ansamblu ar avea de câștigat. Mediul de afaceri, a precizat Daraban, ar beneficia de condiții de creditare mai avantajoase, comparabile cu cele din țările dezvoltate ale Uniunii Europene.

„O să aibă alte credite (Bulgaria – n.r.) … Va fi șocul la început, pentru cetățean, cum a fost și pentru spaniol când a trecut de la pesetas la euro, dar trece.

Dar mediul de business nu va avea decât de câștigat. Va lua credite în condițiile în care le ia toată zona civilizată din UE”, a afirmat președintele CCIR.

Problemele actuale: deficitul bugetar și lipsa de reforme

Mihai Daraban a atras atenția asupra faptului că România se confruntă în prezent cu mari dificultăți în reducerea deficitului bugetar, care în 2024 a atins aproape 10%. El a explicat că este foarte dificil ca acest indicator să fie coborât la 5%, iar ulterior la 3%, pragul impus pentru aderarea la zona euro.

„Noi avem probleme cu deficitul. Ne este frică să promitem că-l vom aduce la 5, dar să-l mai aducem sub 3 care este condiție de aderare la zona euro. Noi suntem acolo…

Unii spun 9, alții spun 10, unii spun că indiferent de ce s-a făcut până acum, deficitul va fi tot mare”, a explicat președintele CCIR.

Daraban a afirmat că statul ar putea obține fonduri importante prin valorificarea rapidă a activelor neproductive, menționând că există numeroase terenuri și clădiri abandonate care nu aduc venituri, ci doar costuri de întreținere.

El a subliniat că este nevoie de voință politică și transparență pentru a implementa astfel de măsuri, oferind ca exemple terenurile fostelor unități militare, depozitele părăsite, institutele de cercetare dezafectate sau clădiri emblematice precum Casa Radio din București. Interesul investitorilor pentru imobiliare ar putea transforma aceste spații în surse importante de venit la bugetul de stat, mai spune Daraban.

„Lucrurile pot fi ajustate, dar să fie voință și, repet, transparență. Dacă vindem activele statului care zac și nu produc decât cheltuieli: terenuri de la unități militare dezafectate MApN, MAI, depozite și depouri părăsite, institute de cercetări care nu mai au decât un om de pază.

Pentru bucureșteni, Casa Radio de pe Splai și multe alte obiective dintr-acestea. Mai ales când vezi apetitul oamenilor de afaceri pentru imobiliare”, a încheiat Mihai Daraban.