Deficitul bugetar, principalul risc al economiei românești. CFA România avertizează că fără reforme, retrogradarea ratingului este inevitabilă
SURSA FOTO: Dreamstime
Cu doar câteva zile înainte ca Standard & Poor’s să reconfirme ratingul BBB- al României, ultima treaptă deasupra nivelului nerecomandat investițiilor, CFA România avertizează că economia națională riscă să intre într-o zonă de vulnerabilitate accentuată. Raportul „FY2026 Macroeconomic Outlook” estimează o creștere economică de doar 0,5% și o posibilă depreciere controlată a leului, în timp ce presiunile fiscale și instabilitatea politică pot agrava situația.
România, între presiunea ratingului și riscul unei crize financiare
CFA România avertizează: „Nu este o altă cale decât cea de a reduce deficitul bugetar”
Cu doar câteva zile înainte ca agenția internațională Standard & Poor’s (S&P) să confirme ratingul BBB- pentru România – ultima treaptă deasupra nivelului nerecomandat investițiilor –, CFA România a publicat raportul anual „FY2026 Macroeconomic Outlook”, care oferă o imagine realistă, dar îngrijorătoare, asupra evoluției economiei naționale.
Raportul, prezentat pe 10 octombrie 2025, anticipează o apreciere moderată a monedei unice europene, estimând că euro ar putea ajunge anul viitor în intervalul 5,15–5,20 lei. În același timp, analiștii avertizează că economia României va continua să încetinească, cu o creștere economică de doar 0,5% în 2025, în scădere față de prognoza oficială de 1,2% realizată de Comisia Națională de Prognoză (CNP).
Semnale de avertizare înaintea evaluărilor agențiilor de rating
România rămâne într-o poziție fragilă în ceea ce privește încrederea investitorilor internaționali. Ratingul BBB- acordat de S&P reprezintă ultima treaptă care păstrează țara în categoria recomandată investițiilor. O eventuală retrogradare ar însemna costuri de finanțare mai mari, scăderea încrederii piețelor și o posibilă depreciere accelerată a monedei naționale.
Într-un interviu acordat în cadrul emisiunii Business Focus, realizată de jurnaliștii Ziare.com, Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a vorbit despre riscurile majore care ar putea afecta economia românească în 2026. Printre acestea se numără presiunile fiscale, deficitele bugetare în creștere și instabilitatea politică.
„Odată ce a trecut de nivelul de 5 lei pentru un euro, cred că Banca Centrală a reluat politica de ușoară depreciere controlată a leului, cu 10-15 bani, astfel încât să fie similar cu diferențialul de inflație dintre România și Zona Euro, astfel încât cursul real să rămână constant. Astfel, are un efect neutru asupra deficitului de cont curent, pe partea de echilibrare, la un moment dat, a balanței comerciale. În același timp, e o depreciere care se duce în prețuri, dar administrabile. Acesta este scenariul de bază, cu o ușoară depreciere nominală, dar în termeni reali va rămâne o apreciere”, a explicat Codîrlașu.
Ratingul – barometrul de încredere al economiei
În raportul său, CFA România avertizează că o retrogradare sub pragul investițiilor ar putea destabiliza rapid cursul valutar și ar duce la pierderea încrederii piețelor financiare. Riscul nu este doar teoretic: România va fi evaluată de fiecare dintre cele trei mari agenții de rating – S&P, Fitch și Moody’s – de două ori pe an, ceea ce înseamnă o monitorizare continuă.
„Atunci deprecierea ar fi puternică. (…) Urmează fim evaluați de fiecare dintre cele trei agenții de rating de două ori pe an, deci vom avea încontinuu rapoarte de evaluare. Cred că vom vorbi de acest risc de retrogradare cel puțin următorii trei ani. Noi știm ce trebuie să facem, știm care e calea de urmat, dar trebuie să o și urmăm ca să nu fim retrogradați”, a avertizat președintele CFA România.
Un factor suplimentar de risc, potrivit raportului, îl constituie posibilele tensiuni politice interne. O eventuală coaliție de guvernare PSD-AUR sau organizarea unor alegeri anticipate ar putea crea un climat de incertitudine care să afecteze și mai mult stabilitatea financiară.
Deficitul bugetar – problema structurală care apasă economia
Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României rămâne deficitul bugetar ridicat, aflat constant peste pragul european de 3% din PIB. În condițiile în care spațiul fiscal este aproape inexistent, guvernul va fi nevoit să aleagă între reducerea cheltuielilor publice și creșterea taxelor – o decizie dificilă, mai ales într-un an electoral.
„Dacă Guvernul nu poate să reducă cheltuielile, va merge pe taxare, pentru a arăta că poate diminua deficitul bugetar, și probabil apoi va da vina pe agențiile de rating, care sunt rele sau pe Comisie. Dar problema e structurală în România și, dacă nu îl reducem, indiferent ce ne spune unul sau altul, riscăm să avem criză financiară. Nu este o altă cale decât cea de a reduce deficitul bugetar”, a declarat Codîrlașu.
România, la răscruce: între stabilitate și vulnerabilitate
Economiștii CFA subliniază că România traversează o perioadă critică, în care deciziile de politică fiscală și măsurile de disciplină bugetară vor face diferența între stabilitate și dezechilibru. Deși Banca Națională continuă să mențină un control ferm asupra cursului de schimb, presiunile externe, deficitele și posibilele schimbări politice pot destabiliza rapid piața financiară.
Raportul „FY2026 Macroeconomic Outlook” oferă o concluzie clară: pentru a evita o criză financiară și o retrogradare a ratingului de țară, România trebuie să-și asigure o consolidare fiscală reală, nu doar declarativă.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





