Tensiuni în Guvern între Alexandru Rogobete și premierul Bolojan: Personalul medical nu poate fi pus în linia întâi ca țap ispășitor

Alexandru Rogobete, replică pentru Ilie Bolojan. Șeful de la Sănătate transmite un mesaj ferm în care afirmă că personalul medical nu poate fi transformat în țap ispășitor pentru problemele acumulate în administrația sanitară de-a lungul anilor. Oficialul subliniază că responsabilitatea pentru situațiile generate de finanțarea deficitară și lipsa de viziune aparține managementului, nu medicilor și asistenților care, spune el, duc sistemul în spate.

Alexandru Rogobete răspunde criticilor lansate de șeful său de Guvern

Alexandru Rogobete, replică pentru premierul Ilie Bolojan, care a criticat vineri situația unora dintre spitalele din România. Ministrul Sănătății a transmis într-o postare pe Facebook un mesaj ferm privind responsabilitatea din sistemul sanitar, afirmând că personalul medical nu trebuie să fie făcut vinovat pentru problemele administrative acumulate în ultimii ani.

El a subliniat că sistemul poate funcționa doar atunci când există echilibru și că medicii, asistentele, infirmierele și întregul personal care susține activitatea spitalelor nu pot fi puși în fața pacienților drept responsabili pentru deficiențe care țin de organizare și finanțare.

Ministrul Sănătății a arătat că dorește restabilirea demnității celor care lucrează în sănătate, deoarece doar astfel poate fi reconstruită încrederea populației în sistem.

Alexandru Rogobete a explicat că rolul său presupune o responsabilitate dublă, atât față de pacienți, cât și față de personalul medical, și că, deși a intervenit ori de câte ori au existat cazuri de comportament nepotrivit din partea angajaților din spitale, consideră la fel de important să fie vocea acestora atunci când sunt acuzați pe nedrept pentru disfuncții care nu le aparțin.

Profesioniștii din sănătate care stau nopți întregi în spitale, departe de familiile lor, nu pot fi trași la răspundere pentru problemele de management și finanțare din sistem

Rogobete a transmis că mulți dintre profesioniștii din sănătate muncesc în condiții dificile, stau nopți întregi în spitale și lipsesc de lângă familiile lor în zile de sărbătoare pentru a salva vieți, iar acești oameni nu pot fi asociați cu problemele de management sau cu modul defectuos de finanțare care a persistat ani la rând.

Demnitarul a precizat că reforma care trebuia făcută cu mult timp în urmă este acum în lucru, iar scopul este refacerea echilibrului și reducerea discrepanțelor din sistem.

Prima măsură anunțată vizează reclasificarea spitalelor. Ministrul a explicat că actualele opt categorii, fiecare cu mecanisme diferite de finanțare, creează confuzie și ineficiență. Noul model va prevedea spitale strategice și trei niveluri – I, II și III – definite în funcție de infrastructură și serviciile efective oferite, cu un sistem simplificat și ușor de înțeles.

A doua direcție de reformă privește schimbarea normativului de personal. Alexandru Rogobete a spus că modelul actual se raportează doar la numărul de paturi, fără a ține cont de complexitatea cazurilor, volumul de pacienți sau specificul intervențiilor.

El a afirmat că acest sistem este depășit și că va fi introdus un normativ modern, adaptat realităților din teren, astfel încât acolo unde încărcarea este mare, personalul să fie dimensionat corect.

Reforma gărzilor, cu trei noi tipuri de gărzi, fiecare cu tarife diferențiate

O altă reformă anunțată este cea a gărzilor, pe care ministrul o consideră inechitabilă în forma actuală. Noul model va include trei tipuri de gărzi – la domiciliu, de monitorizare și de urgență – fiecare cu tarife diferențiate, astfel încât munca depusă să fie remunerată echitabil.

Alexandru Rogobete a reamintit și că, încă din luna august, au fost introduse criterii de performanță reale pentru managerii de spitale și pentru șefii de secție, precum și concursuri care să asigure conducerea unor unități medicale eficiente.

El a spus că acolo unde managementul este performant, rezultatele sunt vizibile, iar faptul că unele spitale închid anul cu excedente de milioane de euro arată că organizarea și conducerea fac diferența.

În final, ministrul Sănătății a subliniat că profesioniștii din sănătate – de la medici și asistente până la biologi, chimiști și kinetoterapeuți – reprezintă baza sistemului și nu trebuie considerați vinovați pentru anii de lipsă de interes administrativ. El a afirmat că responsabilitatea schimbării aparține autorităților și că obiectivul este ca România să redobândească încrederea în oamenii care îi salvează viețile.

Ce spunea premierul Ilie Bolojan cu câteva ore în urmă?

„Avem multe spitale unde peste 90% din buget este dedicat salariilor. Cât mai rămâne pentru medicamente, combaterea infecțiilor nosocomiale, dotări, analize?

Constatăm că în aceste spitale ne-am dus pe toate sporurile la nivelul maxim, am pus norma de personal la nivelul minim și nu avem servicii.

Aici trebuie intervenit. Acest tip de spitale nu sunt pentru pacienți, ci pentru angajați”, a fost critica lansată de șeful Guvernului și care l-a deranjat pe ministrul Sănătății.

Postarea integrală a lui Alexandru Rogobete

„Un sistem funcționează doar atunci când există echilibru. Iar acesta este motivul pentru care vreau să spun foarte clar un lucru: medicii, asistentele, infirmierele, întreg personalul medical – oamenii care poartă acest sistem pe umeri – nu pot fi puși în linia întâi ca țap ispășitor pentru nepăsare, nedreptăți, indolență sau incompetență administrativă.

Nu ei sunt cei care trebuie să răspundă în fața pacienților pentru ceea ce sistemul administrativ, ani la rând, nu a știut sau nu a reușit să facă.

Trebuie să restabilim demnitatea personalului medical, pentru că doar așa putem reconstrui încrederea oamenilor în sistemul de sănătate.

Iar eu, ca ministru al sănătății, am o responsabilitate dublă: față de pacienți și față de personalul medical.

De câte ori a fost vorba de nepăsare sau atitudini greșite din partea personalului medical, am intervenit ferm. Dar astăzi, simt la fel de ferm obligația de a fi vocea personalului medical și de a spune fără ezitare: medicii, asistentele, personalul medical nu sunt problema. Nu vreau ca oamenii minunați din sistem – cei care stau zeci și sute de nopți treji pentru a salva vieți, cei care lipsesc de acasă de Crăciun, de Paști sau de ziua copilului lor ca să ne îngrijească pe noi – să fie puși în aceeași categorie cu problemele unui sistem administrativ care, ani de zile, nu a fost capabil să-și organizeze corect modul de finanțare.

Și tocmai de aceea lucrăm acum la câteva elemente de fond ale unei reforme care trebuia făcutǎ de mult. Nu s-au făcut – fie din comoditate, fie din lipsă de viziune, fie din nepăsare. Important este ce facem de acum înainte.

Vă explic câteva dintre măsurile care vor readuce echilibrul și vor reduce discrepanțele:

1 . Reclasificarea spitalelor.

Acum avem 8 categorii de spitale, cu mecanisme diferite de finanțare, cu abordǎri diferite – nimeni nu mai înțelege nimic. Venim cu un sistem simplu și eficient: spitale strategice, categoria I, II și III, în funcție de infrastructură și de serviciile reale. Simplu și eficient!

2 . Schimbarea normativului de personal.

Modelul actual ia în calcul doar numărul de paturi, fără să țină cont de complexitatea cazurilor, de volumul de pacienți sau de tipul de intervenții. Este profund greșit.

Vom adopta un normativ modern, bazat pe realitate: acolo unde pacienții sunt mai complecși sau încărcarea este mare, personalul trebuie să fie adecvat.

3 . Reforma gărzilor.

Sistemul actual este inechitabil. De aceea vom introduce trei categorii: gărzi la domiciliu, gărzi de monitorizare și gărzi de urgență – fiecare cu tarife diferențiate și corecte.

4 . Performanță în conducerea spitalelor.

Am introdus deja, încǎ din august, criterii reale de performanță și concursuri pentru manageri și șefi de secție. Efectele se vor vedea. Acolo unde conducerea e puternică, lucrurile merg bine. Unde nu e, stagnăm și asta trebuie schimbat.

Și mai spun un lucru extrem de important: în România există zeci de spitale care închid anul cu excedent de milioane de euro. Acolo lucrurile funcționează.

Dacă acolo se poate, înseamnă că se poate peste tot. Diferența o face managementul și organizarea.

Medicii, asistentele, infirmierele, îngrijitoarele, biologii, chimiștii, kinetoterapeuții și toți profesioniștii din sănătate sunt temelia și inima sistemului. Fără ei nu se poate. Și nu ei sunt vinovați pentru anii de lipsă de viziune administrativă și de interes!

Responsabilitatea schimbării este a noastră. Trebuie să redăm României încrederea în oamenii care îi salvează viețile”, a scris Alexandru Rogobete, vineri seară, pe pagina sa de Facebook.