Din cuprinsul articolului

UPDATE 14:47 CCR a explicat motivele pentru care a respins obiecțiile de neconstituționalitate

Curtea Constituțională a României a decis în unanimitate că legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, precum și modificarea și completarea unor acte normative, este constituțională. Obiecția depusă de 28 de senatori ai Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor a fost respinsă ca neîntemeiată, iar Curtea a constatat că procedura reexaminării legii de către Parlament a respectat cadrul legal și decizia anterioară a Curții (Decizia nr. 481/2025).

Legea a fost adoptată inițial prin procedura angajării răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și a Senatului, la 7 septembrie 2025, iar ulterior a fost reexaminată în ședință comună a celor două Camere, la 18 noiembrie 2025, pentru a elimina dispozițiile considerate neconstituționale legate de folosirea tehnicii poligraf pentru detectarea comportamentului simulat al unor funcționari publici. În urma reexaminării, Curtea a confirmat că legea nu aduce încălcări ale articolului 1 alin. (4) și (5), art. 114 și art. 147 din Constituție.

Curtea a subliniat că Parlamentul nu este obligat să adopte legea reexaminată prin aceeași procedură folosită inițial, ci doar să corecteze aspectele de neconstituționalitate. Totodată, critica referitoare la nesolicitarea opiniilor Consiliului Fiscal a fost considerată irelevantă, întrucât modificările vizau doar dispozițiile legate de poligraf și nu au implicat aspecte fiscale.

„(…) Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţă comună, la data de 7 septembrie 2025.

Cu privire la legea astfel adoptată au fost formulate două obiecții de neconstituționalitate. Curtea Constituțională, prin Decizia nr.481/2025, a constatat că dispoziţiile legii referitoare la folosirea tehnicii poligraf pentru detecţia comportamentului simulat al unor funcționari din sfera publică încalcă art.1 alin.(5) din Constituţie, nefiind reglementate condiţiile/circumstanţele de dispunere a testării poligraf, precum şi relevanţa în procedura disciplinară a rezultatului testării, a refuzului funcţionarului de a se supune testării ori a retragerii consimţământului anterior finalizării testării.

În urma reexaminării dispozițiilor constatate ca fiind neconstituționale pentru punerea lor de acord cu decizia antereferită a Curții Constituționale, Parlamentul, în ședință comună, la data de 18 noiembrie 2025, a adoptat legea analizată în condițiile art.147 alin.(2), cu respectarea prevederilor art.65 alin.(2) și ale art.76 alin.(1) din Constituție, potrivit formulei de atestare a legalităţii adoptării legii.

Curtea a reținut că legea reexaminată nu este o lege nouă față de cea inițial adoptată, ci este vorba despre aceeași lege care a fost pusă de acord cu decizia  Curții Constituționale Decizia nr.481/2025. Parlamentul nu este ținut să adopte legea reexaminată prin mijlocirea aceluiași procedeu de legiferare utilizat inițial, ci să redeschidă procedura de legiferare în vederea remedierii aspectelor de neconstituționalitate. Totodată, nici din cuprinsul art.114 din Constituție nu rezultă că, în corelare cu art.77 alin.(2) și art.147 alin.(2) din Constituție, Guvernul ar trebui să își angajeze încă odată răspunderea sa (asupra legii reexaminate) în fața Parlamentului cu întregul mecanism aferent acestei proceduri. De altfel, în aplicarea normelor constituționale, art.13 pct.11 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului prevede adoptarea legii reexaminate în ședință comună. Prin urmare, critica de neconstituționalitate raportată la art.1 alin.(4) și (5), art.114 și art.147 din Constituție este neîntemeiată.

Curtea a mai stabilit că invocarea art.1 alin.(5) din Constituție, prin prisma nesolicitării opiniei Consiliului fiscal, este irelevantă în cauză, având în vedere că această critică nu vizează procedura reexaminării sau textele legale supuse acestei proceduri, ci reprezintă o critică cu caracter general privitoare la legea în ansamblul său ce nu poate forma obiect al controlului de constituționalitate a legii reexaminate.

Decizia este definitivă și general obligatorie”, se arată într-un comunicat al CCR.

UPDATE 11:15 CCR a dat undă verde Pachetului 2 de austeritate

Curtea Constituţională a României a decis să respingă sesizarea de neconstituţionalitate depusă de senatori din Grupul parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor, referitoare la Legea privind măsurile de redresare şi eficientizare a resurselor publice, precum şi la modificarea şi completarea unor acte normative.

Știrea inițială

CCR decide soarta Pachetului 2 de austeritate

Curtea Constituțională urmează să se pronunțe miercuri asupra legalității celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale prin care Guvernul dorește să crească veniturile la buget începând cu anul 2026. Setul de măsuri include majorări importante de taxe locale pentru populație și mediul de afaceri, precum și reduceri de cheltuieli în administrația publică.

Sesizarea la CCR a fost depusă în toamnă de parlamentari ai AUR, S.O.S. România și POT, în contextul în care Executivul și-a angajat răspunderea pe acest proiect de lege, iar opoziția a acuzat posibile încălcări ale prevederilor constituționale.

Impozite mai mari pentru locuințe

Una dintre cele mai discutate măsuri vizează creșterea substanțială a taxelor pe proprietăți. Valorile impozabile din Codul Fiscal ar urma să fie actualizate de aproape trei ori, indiferent de tipul construcției. Actualele grile sunt stabilite încă din 2015, fiind doar ajustate anual cu rata inflației.

În practică, acest lucru ar echivala cu aproape o dublare a impozitelor locale. De exemplu, pentru un apartament de trei camere din Capitală, impozitul anual ar urma să crească de la circa 200 de lei la peste 350 de lei, începând chiar de anul viitor.

Mașinile, taxate mai dur în funcție de poluare

Noul pachet introduce și un sistem diferit de impozitare pentru vehicule, bazat pe principiul „poluatorul plătește”. Calculul se face în funcție de cilindree și normă de poluare, astfel încât mașinile vechi și mai poluante să fie taxate mai sever față de cele moderne.

Categorisirea vehiculelor pornește de la motociclete și autoturisme mici, până la autobuze și vehicule comerciale ușoare. Nivelurile de poluare sunt împărțite de la non-euro până la Euro 6 și hibride, iar suma de plată crește pe măsură ce norma de emisii este mai slabă.

Pentru autoturismele cu motoare de 1,6–2,0 litri, taxele anuale pot ajunge la aproape 300 de lei pentru cele mai poluante, în timp ce variantele cu norme mai bune vor beneficia de sume ușor mai reduse.

Pachetul de măsuri fiscale prevede și reduceri de personal

Pachetul prevede și un amplu proces de restrângere a aparatului public. Numărul de posturi din primării ar urma să scadă cu 30%, iar în prefecturi cu un sfert. Cabinetele demnitarilor — premier, miniștri, primari sau președinți de consilii județene — vor avea un număr limitat de consilieri, mult sub nivelul actual.

Totodată, dispare funcția de inspector guvernamental, iar unele posturi pot fi transformate în angajări cu jumătate de normă.

CCR
SURSA FOTO: turnulsfatului.ro – CCR decide soarta Pachetului 2 de austeritate

Control mai strict asupra jocurilor de noroc

Autoritățile locale primesc libertatea de a decide dacă permit sau nu activități de jocuri de noroc pe teritoriul lor.

În cazul acceptării, operatorii vor fi obligați să obțină autorizații anuale de funcționare și să achite taxe stabilite de consiliile locale, ținând cont de suprafața spațiilor exploatate și de criterii de ordine publică.

Prevederile noului pachet de măsuri fiscale

Pentru clădirile ridicate fără autorizație, impozitul va fi dublu pentru o perioadă de cinci ani, cu excepția celor vechi, construite înainte de august 2001. Proprietarii vor avea obligația să declare aceste construcții, iar nerespectarea termenelor duce la penalizări succesive de 30% la fiecare jumătate de an de întârziere.

Autoritățile vor putea utiliza inclusiv drone pentru identificarea imobilelor nedeclarate.

Cei care vor să cumpere o locuință sau un autoturism vor fi obligați să demonstreze că nu au restanțe la bugetele locale. Dovada se va face prin certificat fiscal sau, alternativ, prin verificare electronică în bazele de date ale administrațiilor.

În plus, listele cu datornicii pot fi făcute publice.

În localitățile unde veniturile proprii nu acoperă cheltuielile de funcționare, salariile personalului din administrația locală vor fi stabilite conform unor grile impuse de Guvern, aplicabile din mai 2026.

Printre alte prevederi figurează:

  • permisul de conducere poate fi redobândit doar după achitarea amenzilor restante;

  • localitățile foarte mici nu pot avea poliție locală dacă nu își susțin integral cheltuielile din venituri proprii;

  • unele prestații sociale pot fi executate pentru neplata taxelor locale;

  • se interzic taxele pentru eliberarea certificatelor fiscale sau a documentelor necesare cărții de identitate;

  • creanțele bugetare locale pot fi transferate către firme specializate pentru recuperare.

După eventuala validare de către Curtea Constituțională, Guvernul condus de Ilie Bolojan intenționează să definitiveze rapid proiectul și să își asume răspunderea în Parlament. Verdictul CCR va stabili dacă acest amplu pachet de austeritate poate fi aplicat sau va necesita revizuiri majore înainte de intrarea în vigoare.