Nicușor Dan trimite legea barajelor înapoi în Parlament. Președintele cere noi garanții înaintea construcțiilor din ariile protejate

Președintele Nicușor Dan a cerut miercuri, 12 august, Parlamentului să reexamineze legea care permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru realizarea proiectelor hidroenergetice începute înainte de 29 iunie 2007. Demersul intervine după ce Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate formulată anterior de șeful statului. Președintele susține că declararea legii drept constituțională nu elimină necesitatea unei noi analize privind oportunitatea, viabilitatea proiectelor, protecția mediului și coerența cadrului legislativ.

Nicușor Dan cere Parlamentului să reevalueze legea după decizia CCR

Nicușor Dan solicită o nouă analiză a legii transmise inițial la promulgare pe 25 octombrie 2025, potrivit Administrației Prezidențiale. Actul normativ modifică OUG 57/2007 și creează posibilitatea ca autoritatea centrală pentru protecția mediului, apelor și pădurilor să scoată anumite suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate, la solicitarea beneficiarului.

Derogarea poate fi aplicată dacă pentru respectivele suprafețe existau, la 29 iunie 2007, obiective de investiții pentru amenajări hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat, iar proiectele erau deja în curs de execuție ori fuseseră demarate anterior acestei date.

Legea modifică și art. 5 alin. (1) din Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului. Regimul prevăzut de această lege nu s-ar aplica proiectelor sau părților de proiecte care au ca obiectiv unic apărarea și securitatea națională ori reacția la situații de urgență și nici proiectelor care contribuie la aceste obiective și sunt desemnate prin hotărâri ale CSAT. Exceptarea vizează și capacitățile existente de producere sau transport al energiei electrice din arii protejate asupra cărora sunt efectuate lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare.

CCR a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de președinte

Președintele contestase legea la Curtea Constituțională pe 11 noiembrie 2025, invocând mai multe probleme referitoare atât la protecția mediului, cât și la procedura legislativă. Printre criticile formulate se aflau posibilitatea modificării limitelor ariilor protejate fără garanțiile considerate necesare privind evaluarea impactului, lipsa alternativelor și măsurile compensatorii.

Șeful statului a criticat și exceptarea de la evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite proiecte desemnate de CSAT și pentru lucrările efectuate asupra capacităților energetice existente în arii protejate. Alte obiecții au vizat dreptul la un mediu sănătos, atribuțiile acordate CSAT, principiul bicameralismului, deficiențe de tehnică legislativă și lipsa unei noi avizări a formei finale de către Consiliul Legislativ.

Prin Decizia nr. 735/2026, Curtea Constituțională a respins obiecția ca neîntemeiată și a stabilit că legea este constituțională în raport cu criticile formulate. Administrația Prezidențială arată însă că această decizie nu împiedică Parlamentul să analizeze din nou oportunitatea și eficiența soluțiilor legislative.

Președintele susține că argumentele din 2021 nu mai sunt suficiente în 2026

Unul dintre principalele argumente ale cererii de reexaminare privește perioada lungă dintre fundamentarea inițială a proiectului și momentul actual. Președintele arată că justificarea legii s-a bazat în principal pe creșterea prețurilor energiei din 2021 și pe concluziile unei comisii parlamentare constituite în acel context.

„Expunerea de motive fundamentează intervenţia legislativă, în principal, pe creşterea preţurilor la energie din anul 2021 şi pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă constituite în acel context. Legea a fost însă adoptată în octombrie 2025, iar reexaminarea are loc în august 2026. La aproape cinci ani de la împrejurările avute în vedere de iniţiatori, fundamentarea iniţială nu a fost actualizată prin raportare la datele tehnice, energetice, economice şi de mediu relevante prin raportare la momentul adoptării legii.

Or, astfel cum rezultă şi din considerentele Deciziei nr. 735/2026 referitoare la rolul instrumentului de motivare, aprecierea necesităţii unei reglementări presupune examinarea motivelor care o justifică, a impactului acestei reglementări şi a condiţiilor concrete de implementare. Faptul că expunerea de motive nu constituie obiect al controlului de constituţionalitate nu înlătură necesitatea ca Parlamentul să verifice, în cadrul reexaminării, dacă premisele care au justificat iniţiativa se menţin şi în prezent”, explică Administraţia Prezidenţială.

Administrația Prezidențială subliniază că existența unei hotărâri de Guvern sau a unui decret de stat anterior datei de 29 iunie 2007 demonstrează că un proiect a fost aprobat la acel moment, dar nu dovedește automat că investiția continuă să fie fezabilă tehnic, utilă energetic și sustenabilă economic după aproape două decenii.

Legea nu condiționează derogarea de o verificare actuală a situației juridice a investiției, stadiului lucrărilor, costurilor și termenului de finalizare. Nu sunt prevăzute nici criterii privind capacitatea energetică suplimentară care ar putea fi pusă efectiv în funcțiune, existența unor alternative tehnice sau raportul dintre beneficiul energetic și impactul asupra patrimoniului natural.

Derogarea ar putea permite reactivarea unor proiecte aprobate cu decenii în urmă

Președintele atrage atenția în mod special asupra faptului că mecanismul introdus prin lege nu are o limită temporală pentru aplicare. În aceste condiții, proiecte hidroenergetice aprobate cu mult timp în urmă ar putea fi reactivate în viitor fără o evaluare obligatorie a viabilității lor actuale.

„Necesitatea unei evaluări actuale a proiectelor de investiţii este cu atât mai evidentă cu cât derogările instituite prin lege în materia protecţiei mediului au vocaţie de aplicare nelimitată în timp. În forma transmisă la promulgare, reglementarea nu este circumscrisă unei situaţii excepţionale cu caracter temporar şi nici nu stabileşte un termen în care beneficiarii pot solicita aplicarea acesteia.

În consecinţă, mecanismul instituit poate permite reactivarea, la un moment nedeterminat, a unor proiecte aprobate cu decenii în urmă. În aceste condiţii, menţinerea unei derogări cu caracter permanent nu poate fi justificată exclusiv prin împrejurările conjuncturale ale pieţei energiei avute în vedere la momentul iniţierii legii ori prin consideraţii generale referitoare la avantajele hidroenergiei, ci presupune o evaluare actuală, individualizată şi verificabilă a necesităţii, viabilităţii şi utilităţii fiecărui proiect”, adaugă Administraţia Prezidenţială.

Traseul parlamentar al proiectului este un alt argument invocat pentru reevaluare. Propunerea a fost respinsă de Senat pe 19 decembrie 2022, Guvernul a emis un punct de vedere negativ în aprilie 2023, iar comisiile sesizate în fond au propus respingerea în aprilie 2024. Raportul suplimentar favorabil a fost depus pe 15 octombrie 2025, chiar în ziua adoptării legii, fără actualizarea corespunzătoare a fundamentării bazate în principal pe situația din 2021-2022.

Administrația Prezidențială avertizează asupra suprapunerii mai multor legi

Un alt argument privește existența altor reglementări și proiecte legislative referitoare la aceleași investiții hidroenergetice. Administrația Prezidențială arată că finalizarea unor amenajări aflate deja în execuție este reglementată prin OUG 175/2022, aprobată ulterior prin Legea 303/2023, iar în Parlament există și alte inițiative cu obiecte parțial similare.

„Reanalizarea soluţiei legislative este cu atât mai necesară cu cât problematica finalizării unor amenajări hidroenergetice aflate în curs de execuţie face deja obiectul unor reglementări speciale. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 175/2022 pentru stabilirea unor măsuri privind obiectivele de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuţie, precum şi a altor proiecte de interes public major care utilizează energie regenerabilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 303/2023, instituie măsuri dedicate unor asemenea obiective de investiţii.

În paralel, în circuitul parlamentar au fost promovate alte iniţiative având obiecte parţial convergente, inclusiv propunerea legislativă înregistrată sub nr. PL-x 179/2025 având ca obiect completarea prevederilor Ordonanţei de Guvern nr. 175/2022 şi propunerea legislativă înregistrată sub nr. PL-x 3/2026 privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate naţională în domeniul hidroenergiei. Abordarea concomitentă a aceleiaşi problematici prin instrumente normative distincte, întemeiate pe proceduri, condiţii şi garanţii diferite, evidenţiază riscul unei reglementări fragmentare şi lipsite de coerenţă legislativă”, precizează Administraţia Prezidenţială.

Între timp, legislația privind biodiversitatea a fost modificată prin OUG 25/2026, care a introdus regimul zonelor prioritare pentru biodiversitate. Metodologia pentru identificarea acestora a fost aprobată ulterior prin Ordinul ministrului Mediului nr. 1.066/2026.

Legea trimisă spre reexaminare nu stabilește însă cum trebuie procedat atunci când o suprafață care ar urma să fie scoasă din limitele unei arii naturale protejate este inclusă și într-o zonă prioritară pentru biodiversitate.

Pentru același proiect ar putea deveni aplicabile mai multe regimuri juridice

Administrația Prezidențială avertizează că aceeași investiție ar putea ajunge sub incidența simultană a OUG 175/2022, normelor privind securitatea națională, procedurilor pentru modificarea limitelor ariilor naturale protejate, evaluării impactului asupra mediului, regimului Natura 2000, normelor pentru protecția speciilor, legislației apelor și noilor reguli privind zonele prioritare pentru biodiversitate.

În loc să simplifice autorizarea investițiilor, suprapunerea unor proceduri insuficient coordonate ar putea produce incertitudine juridică, competențe concurente între autorități, acte administrative dificil de corelat și noi litigii.

Nicușor Dan consideră că Parlamentul trebuie să analizeze posibilitatea construirii unui cadru legislativ unitar. Acesta ar urma să identifice proiectele vizate, să precizeze condițiile și procedurile aplicabile, să delimiteze atribuțiile autorităților și să introducă garanții previzibile privind protecția mediului, evaluarea impactului, avizarea și autorizarea investițiilor.

„Faţă de aceste evoluţii, apreciem că Parlamentul este chemat să reanalizeze nu numai redactarea punctuală a legii, ci însăşi oportunitatea menţinerii soluţiei legislative adoptate, în condiţiile în care fundamentarea iniţială nu mai reflectă în mod suficient situaţia actuală, iar cadrul normativ aplicabil a cunoscut, între timp, modificări şi dezvoltări semnificative. O asemenea evaluare este necesară pentru a stabili dacă obiectivul urmărit mai justifică adoptarea reglementării în forma transmisă la promulgare sau dacă acesta trebuie realizat printr-o soluţie legislativă unitară, actualizată şi corelată cu ansamblul normelor în vigoare”, adaugă Administraţia Prezidenţială.