Ilie Bolojan despre taxele din 2026 și corectarea problemelor sistemice
Ilie Bolojan a transmis clar că, în anul în curs, Guvernul nu va introduce majorări de taxe, dar a subliniat că acest lucru nu exclude intervenții structurale în funcționarea statului, menite să reducă dezechilibrele acumulate în timp. Potrivit premierului, accentul va fi pus pe corectarea unor nedreptăți și pe o mai bună distribuție a costurilor în sectorul public.
„Da, anul acesta nu mai cresc taxele. Ceea ce trebuie să facem este să corectăm aceste nedreptăți care au fost acumulate și să mutăm și în nota de plată a acestei ajustări pe aparatul de stat. De ce este foarte important asta? În multe locuri aparatul de stat este supradimensionat.
Aceasta este o realitate, se vede din analizele care au fost făcute pe instituții centrale, pe autorități locale și dacă nu se restrânge baza de la care se aplică eventuale creșteri de salarii din anii următori, nu facem altceva decât să amânăm rezolvarea unei probleme și să ajungem din nou, în anii care vor veni, la situații dificile”, a explicat premierul la Digi24.
În aceeași intervenție, Ilie Bolojan a respins eticheta de politician populist și a adus în discuție tema contribuțiilor sociale, inclusiv situația mamelor aflate în concediu de creștere a copilului. El a făcut o comparație cu alte state europene pentru a argumenta necesitatea unei abordări echilibrate.
„Nu sunt un populist și nu voi fi niciodată. Revine discuția legată de CASS-ul pentru mame. În Germania, o țară totuși puternică a Uniunii Europene, durata concediului de maternitate este de un an de zile, iar indemnizația este de 65%. În România, după măsurile care au fost luate, durata concediului medical este 2 ani de zile, iar indemnizația este de 70%”, a spus Ilie Bolojan.
Cum justifică Ilie Bolojan extinderea reformelor către mai multe categorii sociale
Întrebat de ce anumite măsuri par să afecteze inițial categorii sensibile, Ilie Bolojan a explicat că obiectivul Guvernului este rezolvarea problemelor de fond, nu intervenții punctuale care să evite esența dezechilibrelor. Potrivit acestuia, doar o abordare sistemică poate produce efecte reale și de durată.
„Ca să ai efecte, e o problemă care trebuie rezolvată, nu strict într-o anumită categorie, deși eu susțin că trebuie rezolvate pentru toate categoriile. Spun doar că pentru a avea efecte, trebuie să rezolv probleme sistemice.
Una din problemele noastre sistemice, de exemplu, au fost scutirile, excepțiile, pe care le-am creat într-o grămadă de domenii. Ori, gândiți-vă, de exemplu, dacă am hotărât la un moment dat că mașinile persoanelor cu dizabilități nu sunt impozitate, dacă mașinile electrice nu sunt impozitate… la un moment dat trebuie să ne întrebăm cine plătește impozite autorităților locale ca să asfalteze strada pe care circulă aceste mașini?”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a insistat că astfel de excepții, deși bine intenționate la momentul introducerii, au generat în timp presiuni bugetare și dezechilibre greu de susținut, mai ales în contextul finanțării administrațiilor locale.
Ilie Bolojan despre dezechilibrele din sistemul social și concediile medicale
Ilie Bolojan a atras atenția că România se confruntă cu probleme structurale în sistemul de protecție socială și în administrația publică, acumulate pe parcursul a două decenii. În opinia sa, corectarea acestora trebuie făcută gradual, pentru a evita apariția unor noi nedreptăți.
„Aceste acumulări negative care s-au făcut de 20 de ani nu pot fi corectate de pe o zi pe alta. Trebuie să se facă treptat”, a subliniat Ilie Bolojan.
Referindu-se la situația persoanelor cu dizabilități, premierul a explicat că, deși există drepturi și scutiri justificate, modificările legislative din ultimii ani au dus la apariția unor situații paradoxale.
„Foarte mulți s-au trezit peste noapte că, în fața legii, sunt sănătoși, deși nu s-au însănătoșit”, a afirmat Ilie Bolojan.
Acesta a menționat că aproximativ 950.000 de persoane sunt încadrate oficial ca având dizabilități, însă unele cazuri de abuz afectează credibilitatea datelor.
„La verificările care s-au făcut, pe cinci i-am găsit că s-au însănătoșit rapid”, a spus Ilie Bolojan, oferind exemplul unui punct vamal unde majoritatea angajaților figurau ca persoane cu dizabilități.
Un alt subiect abordat a fost cel al concediilor medicale, pentru care statul plătește anual circa 6 miliarde de lei. Ilie Bolojan a vorbit despre existența unor vârfuri suspecte care indică probleme de funcționare ale sistemului.
„Când vezi astfel de vârfuri, îți dai seama că poți să scoți concedii medicale foarte ușor”, a declarat premierul.
În acest context, Ilie Bolojan a explicat decizia de a nu mai plăti prima zi de concediu medical, făcând trimitere la practici similare din alte state europene.
„Franța, Spania nu plătesc primele trei zile tocmai ca să descurajeze concediile medicale pe termen scurt. Noi am luat o măsură care nu e populară, dar necesară”, a spus Ilie Bolojan.
