Întârzierea CCR și riscul pierderii fondurilor europene, explicate de Ilie Bolojan
Ilie Bolojan a atras atenția că amânarea unei decizii a Curţii Constituţionale în privința pensiilor magistraților poate avea consecințe directe asupra fondurilor europene, în special asupra banilor alocați prin PNRR. Premierul a subliniat că România se află într-o fereastră de timp limitată, în care mai poate oferi clarificări, însă depășirea acestui interval ar face imposibilă recuperarea sumelor blocate.
În acest context, șeful Executivului a explicat că peste 200 de milioane de euro sunt în prezent reținuți, fiind legați de jalonul privind pensiile magistraților. Situația depinde în mod direct de decizia CCR, iar lipsa unei tranșări rapide riscă să afecteze serios capacitatea statului de a accesa acești bani.
„Dacă întârzie decizia Curţii Constituţionale, vom intra într-o zonă în care nu mai putem să ne recuperăm cei peste 200 de milioane de euro pe care îi avem reţinuţi pentru jalonul legat de pensiile magistraţilor. Acesta este un efect. Avem o perioadă intermediară în care mai poţi răspunde la clarificări, dar dacă nu se va tranşa această problemă, acesta, din păcate, va fi un efect foarte probabil”, a declarat Ilie Bolojan, la RRA.
Premierul a contextualizat afirmațiile prin referire directă la procedura aflată pe rolul Curții Constituționale, unde pronunțarea privind obiecțiile de neconstituționalitate a fost amânată în repetate rânduri. Potrivit acestuia, incertitudinea juridică se transformă rapid într-o problemă financiară, cu impact asupra bugetului de stat și a angajamentelor europene.
Ilie Bolojan a vorbit despre importanța pachetului de reformă din administrație
Ilie Bolojan a vorbit pe larg și despre importanța pachetului de reformă a administrației, pe care Guvernul îl consideră esențial pentru stabilitatea financiară. Premierul a explicat că efectele acestui pachet nu se limitează strict la economii bugetare imediate, ci vizează schimbări de sistem în modul de funcționare a administrației publice.
În opinia sa, fără adoptarea acestor măsuri, Guvernul ar fi obligat să construiască bugete pe baze fragile, fără elemente clare de predictibilitate. Legile cu impact bugetar trebuie să fie în vigoare pentru ca execuția financiară să poată fi realizată coerent și responsabil.
„Este un pachet foarte important, pentru că, altfel, eşti pus în situaţia să construieşti bugete care nu se bazează pe aspecte predictibile. Bugetul se construieşte pe legile care sunt în vigoare în momentul respectiv, de aceea ai nevoie de toate legile care au un impact bugetar să fie aprobate.
Iar pentru a avea predictibilitate, pentru a ne respecta angajamentele, în aşa fel încât să scădem semestru de semestru dobânzile pe care le plăteşte România, trebuie să ne respectăm ţintele. A respecta un angajament este o dovadă de seriozitate şi de predictibilitate”, a subliniat Ilie Bolojan.
Premierul a legat direct aceste argumente de percepția externă asupra României, explicând că respectarea angajamentelor asumate influențează costurile de finanțare ale statului și încrederea investitorilor. În acest cadru, Ilie Bolojan a reiterat că reformele sunt necesare nu ca opțiune politică, ci ca obligație economică.
Decizia CCR privind pensiile magistraților, din nou amânată
Curtea Constituţională a României a decis să amâne pentru a patra oară pronunțarea asupra obiecțiilor de neconstituționalitate formulate împotriva Legii privind pensiile de serviciu ale magistraților. Noul termen stabilit de judecători este 11 februarie, potrivit anunțului oficial.
Amânarea a fost motivată de solicitarea de întrerupere a deliberărilor, în vederea analizării aprofundate a problemelor care fac obiectul cauzei, precum și a expertizei contabile depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. Procedura prelungită menține însă incertitudinea juridică semnalată de Guvern.
La ședința de vineri au participat toți cei nouă judecători ai Curții Constituționale, inclusiv Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, care sunt contestați la Curtea de Apel București. Prezența completului integral nu a fost suficientă pentru o decizie finală, ceea ce prelungește blocajul semnalat de Ilie Bolojan în legătură cu PNRR.
Asumarea răspunderii Guvernului și testul susținerii parlamentare
Ilie Bolojan a abordat și subiectul unei eventuale moțiuni de cenzură, în contextul în care Guvernul intenționează să își asume răspunderea pe pachetul de reformă a administrației. Premierul a afirmat că adevărata susținere politică se verifică prin vot în Parlament, nu doar prin declarații publice.
În opinia sa, asumarea răspunderii va reprezenta un test clar al majorității parlamentare, iar depunerea unei moțiuni de cenzură ar conduce, inevitabil, la un vot care va confirma sau nu sprijinul pentru Executiv.
„Susţinerea Guvernului, în afară de declaraţiile publice, se testează în Parlament şi atunci când Guvernul îşi va asuma răspunderea va fi testul de susţinere parlamentară. În condiţiile în care se depune moţiune de cenzură, după aceea, sigur că se va face un vot pe această temă şi se va testa această susţinere”, a declarat Ilie Bolojan.
Întrebat direct dacă există temeri ca o astfel de moțiune să fie adoptată, premierul a respins această ipoteză fără rezerve.
„Nu, nu am niciun fel de probleme pe această temă”, a afirmat Ilie Bolojan.
Bolojan despre stabilitatea politică și impactul asupra economiei
Premierul a insistat asupra legăturii dintre stabilitatea politică și indicatorii economici, explicând că percepția de instabilitate influențează atât încrederea investitorilor, cât și costurile de împrumut ale statului. În acest sens, Ilie Bolojan a recunoscut că, la nivel declarativ, pot exista semnale contradictorii, dar a subliniat că acestea nu reflectă neapărat realitatea politică.
„Unul din elementele importante care ţin de predictibilitatea unei ţări, unul din elementele importante care formează încrederea, de exemplu, a pieţelor şi a investitorilor, şi costul dobânzilor, ţine şi de stabilitatea politică”, a explicat Ilie Bolojan.
În continuarea ideii, premierul a arătat că amplificarea discursului public privind instabilitatea nu ajută nici economia, nici imaginea României.
„Cu cât senzaţia de instabilitate politică este mai mare şi dacă te uiţi, într-adevăr, pe zona de declaraţii publice, poate părea acest lucru, cu atât această senzaţie de impredictibilitate este mai mare, ceea ce nu ajută nici economia şi nici percepţia vizavi de o ţară. Dar nu este niciun fel de problemă. (..) Aici nu faci ceea ce vrei, ci faci ceea ce este nevoie pentru ţara noastră”, a mai spus Ilie Bolojan.
