Taxa „Temu” schimbă rutele e-commerce-ului. Aeroportul Otopeni a pierdut deja rolul de hub regional

Introducerea taxei logistice de 25 de lei pentru coletele cu valoare redusă provenite din afara Uniunii Europene a modificat rapid fluxurile de e-commerce. Deși scopul declarat a fost creșterea veniturilor bugetare, efectele reale se văd deja în pierderea traficului cargo și în mutarea colectării fiscale în afara României.

Aeroportul Otopeni devenise un hub relevant pentru e-commerce-ul transfrontalier înainte de introducerea taxei

Măsura aplicată de la 1 ianuarie 2026 prevede o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet din spații non-UE cu valoare declarată sub 150 de euro. Asociația Română a Magazinelor Online a transmis că o parte dintre cifrele vehiculate în spațiul public sunt construite pe premise greșite și că impactul negativ ar fi fost exagerat, potrivit EVZ.

În paralel, analiza fluxurilor logistice arată însă consecințe structurale importante, în special pentru rolul României în lanțul european de e-commerce transfrontalier.

În semestrul al doilea din 2025, aproximativ 7,36 milioane de colete au fost vămuite prin Aeroportul Internațional Henri Coandă. Toate aceste fluxuri au fost procesate prin procedura B2C – H7 / IOSS, dedicată coletelor cu valoare redusă.

Valoarea totală declarată a bunurilor a depășit 212 milioane de euro. În aceeași perioadă, au fost operate aproximativ 225 de zboruri cargo, care au transportat peste 20.000 de tone de marfă. Circa jumătate din acest volum a reprezentat efectiv comerț electronic, restul fiind alte tipuri de transport aerian.

Această dinamică a consolidat Otopeniul ca punct relevant de intrare în Uniunea Europeană pentru e-commerce-ul aerian.

Introducerea taxei de 25 de lei a determinat redirecționarea masivă a coletelor către alte state membre

După introducerea taxei logistice, aproximativ 85% din volumele procesate anterior la Otopeni au fost redirecționate către alte aeroporturi europene. Cele mai frecvent utilizate puncte de intrare au devenit huburile din Budapesta, Liège și Amsterdam.

Statul român a estimat inițial că noua taxă ar fi adus un plus de aproximativ 36,8 milioane de euro la buget, raportat la volumele din a doua jumătate a anului 2025. În practică, marii jucători din e-commerce au ales o strategie de evitare legală a taxei.

Marile platforme internaționale au trecut de la importuri B2C la importuri B2B în interiorul UE

Platforme precum Temu, Shein sau AliExpress au decis să își reorganizeze structura logistică și fiscală. Acestea au înființat entități juridice în Uniunea Europeană și au mutat importurile din regimul B2C – H7 în regimul B2B – H1.

În procedura H7, bunurile vin direct din afara UE către consumatorul final, TVA se colectează în România, iar din 2026 se aplică și taxa logistică de 25 de lei. În schimb, procedura H1 presupune importuri B2B într-un stat membru, punerea bunurilor în liberă circulație și ulterior livrări intra-UE către România.

Prin această mutare, produsele devin bunuri comunitare, taxa logistică românească nu se mai aplică, iar TVA și taxele vamale sunt colectate în statul unde are loc importul inițial.

Impactul fiscal arată o pierdere netă pentru bugetul României, în ciuda unor încasări mai mari la nivel european

Analiza comparativă pentru semestrul al doilea din 2025 arată diferențe majore între cele două scenarii. În varianta H7, România ar fi colectat aproximativ 44,6 milioane de euro din TVA și peste 36,8 milioane de euro din taxa logistică.

După trecerea la scenariul H1, TVA colectată depășește 54 de milioane de euro, iar taxele vamale sunt estimate la aproape 46,7 milioane de euro. Totuși, aceste sume nu mai ajung în bugetul României, ci în bugetele statelor membre unde are loc importul.

Din perspectiva națională, rezultatul este o pierdere netă estimată la circa 20 de milioane de euro, la care se adaugă dispariția completă a veniturilor din taxa logistică.

România a introdus o taxă mai mare și mai devreme decât alte state europene

Poșta Română a transmis că se află în contact permanent cu partenerii internaționali și cu autoritățile competente, pentru a menține un flux predictibil al coletelor și a reduce riscurile de întârzieri.

În același timp, cadrul european este în schimbare. Pe 11 decembrie, Consiliul ECOFIN a aprobat introducerea unei taxe vamale de 3 euro pentru fiecare colet sub 150 de euro provenit din afara UE, măsură programată să intre în vigoare la 1 iulie 2026.

România a aplicat însă o taxă mai devreme și la un nivel mai ridicat. Spre comparație, Italia a introdus de la 1 ianuarie 2026 o taxă de 2 euro per colet, iar autoritățile italiene analizează deja abrogarea legii, după pierderi de trafic cargo similare.

Mutarea colectării fiscale în afara României reduce controlul asupra fluxurilor de e-commerce

Mutarea colectării TVA și a activităților de control fiscal în afara României reduce capacitatea autorităților naționale de a monitoriza fluxurile de e-commerce. România rămâne astfel o piață de consum, fără beneficiile fiscale și logistice asociate statutului de punct de intrare în UE.

Pe termen mediu și lung, această schimbare poate eroda baza fiscală, poate diminua rolul strategic al infrastructurii aeroportuare și poate limita transparența fiscală în sectorul comerțului electronic transfrontalier.