Taxă de 50% pe averile bogaților, respinsă în Elveția. Aproximativ 78% dintre alegători au votat împotrivă
SURSA FOTO: Dreamstime - Elvețienii spun „nu” majorării drastice a taxei pe moșteniri
Elvețienii au respins duminică, prin referendum, propunerea de a introduce o taxă de 50% pe moștenirile care depășesc 50 de milioane de franci elvețieni, aproximativ 78% dintre alegători votând împotrivă, un rezultat mai ferm decât estimările inițiale.
Elvețienii spun „nu” majorării drastice a taxei pe moșteniri
Elveția a respins în mod ferm, prin referendum, propunerea de introducere a unei taxe de 50% aplicate moștenirilor ce depășesc pragul de 50 de milioane de franci elvețieni. Rezultatul votului a fost categoric: aproximativ 78% dintre alegători s-au poziționat împotrivă, un procent peste nivelul estimărilor inițiale.
Consultarea populară a fost atent urmărită de mediul bancar și de investitori, fiind percepută drept un barometru al deschiderii populației față de politici de redistribuire a averilor. Contextul european este marcat de dezbateri similare, iar în unele state, precum Norvegia, taxele pe avere au fost deja înăsprite.
Deși Elveția se confruntă cu un cost al vieții ridicat, mai ales în marile orașe, iar aceste probleme sunt tot mai des invocate în dezbaterea publică, majoritatea alegătorilor nu a susținut ideea unei astfel de impozitări radicale.
Inițiativa a fost lansată de organizația de tineret a Partidului Social Democrat, care dorea direcționarea fondurilor rezultate către proiecte de combatere a schimbărilor climatice, mizând pe un mesaj centrat pe contrastul dintre acumulările marilor averi și dificultățile sociale actuale.
Oponenții proiectului au avertizat că o taxă atât de dură ar risca să alunge din țară persoanele foarte bogate, ceea ce ar putea duce, paradoxal, la scăderea veniturilor bugetare. Și Guvernul federal a recomandat respingerea inițiativei, poziție care, în cele din urmă, a fost confirmată prin votul popular.

Conturile bancare din Elveția, un simbol al stabilității averii
Conturile bancare elvețiene continuă să fie asociate cu siguranța averilor, atrăgând în continuare clienți foarte bogați din întreaga lume. În ciuda reputației de opacitate financiară, tradiționala confidențialitate a conturilor a fost ajustată pentru a se alinia standardelor internaționale de transparență.
Începând cu 2018, Elveția a adoptat sistemul de schimb automat de informații (AEOI), care permite autorităților fiscale din țările de rezidență ale clienților să primească date despre soldurile și veniturile conturilor elvețiene. Totuși, confidențialitatea rămâne ridicată în raport cu persoanele private, iar informațiile sunt divulgate doar în cazuri penale grave, cum ar fi spălarea de bani sau finanțarea terorismului, și doar prin ordin judecătoresc.
Motivul pentru care Elveția continuă să fie un punct de atracție pentru cei înstăriți nu ține doar de tradiție. Stabilitatea politică și economică a țării oferă un mediu sigur pentru capitaluri considerabile, iar băncile elvețiene, de la UBS la instituții private specializate, oferă expertiză de neegalat în administrarea averilor și planificarea succesorală. Serviciile personalizate de top și consilierea financiară dedicată sunt alte puncte forte, completate de adaptarea rapidă la inovațiile financiare, inclusiv gestionarea monedelor digitale și a produselor de monedă electronică.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





