Impozitul pe averi uriașe explodează la nivel global. Cât plătesc, de fapt, miliardarii și cum evită taxarea
SURSA FOTO: pixabay.com - bogații lumii
Impozitul aplicat marilor averi și moștenirilor variază semnificativ în 2026, de la cote maxime de 55% în Asia la sisteme eliminate complet în unele state europene. În timp ce anumite economii colectează miliarde de dolari anual, în altele veniturile din acest impozit reprezintă sub 1% din totalul fiscal. Diferența dintre cota legală și impozitul efectiv plătit devine esențială în analiza globală.
Impozitul pe moștenire depășește 50% în Asia și generează plăți de miliarde de dolari
Impozitul pe moștenire atinge cele mai ridicate niveluri în Asia, unde taxarea este utilizată și ca instrument de control al concentrării averii.
În Coreea de Sud, cota standard de impozit este de 50%, iar în cazul participațiilor majore în companii poate crește prin suprataxe. Într-unul dintre cele mai mari transferuri de avere, suma achitată a ajuns la aproximativ 12 trilioane de woni (circa 8 miliarde de dolari).
Plata a fost realizată în șase tranșe pe parcursul a cinci ani, ceea ce înseamnă o medie anuală de peste 1,3 miliarde de dolari. Pentru acoperirea acestei obligații fiscale, au fost contractate împrumuturi de ordinul miliardelor și au fost vândute pachete de acțiuni.
În Japonia, impozitul maxim ajunge la 55%, cel mai ridicat nivel din economiile dezvoltate. Pragul de scutire este estimat la aproximativ 200.000 de dolari, de peste 60 de ori mai mic decât în Statele Unite, ceea ce extinde baza de contribuabili.
Datele oficiale arată că veniturile din acest tip de impozit pot depăși 1% din totalul veniturilor fiscale în aceste economii, un nivel considerabil la scară internațională.
„Plata taxelor este o datorie firească a cetățenilor”, au declarat reprezentanții implicați în astfel de procese, subliniind caracterul obligatoriu al acestor măsuri.
În Statele Unite, impozitul de 40% este limitat de praguri ridicate și afectează sub 1% din populație
Impozitul pe moștenire din Statele Unite are o cotă oficială de 40%, însă aplicarea sa este restrânsă de nivelul ridicat al scutirilor.
În 2026, pragul de scutire a ajuns la aproximativ 13,6 milioane de dolari per persoană, respectiv peste 27 milioane de dolari pentru un cuplu. Ca rezultat, doar aproximativ 0,1% – 0,2% din moșteniri sunt efectiv taxate la nivel federal.
În termeni bugetari, acest impozit generează sub 1% din veniturile fiscale federale, în ciuda cotei ridicate.
Pentru averile foarte mari, mecanismele de planificare fiscală — inclusiv trusturi, fundații și structuri juridice dedicate — permit reducerea semnificativă a bazei impozabile. Analizele independente arată că, în anumite cazuri, ratele efective de impozitare pentru averi foarte mari pot coborî sub 15%, în funcție de structura activelor și de instrumentele utilizate.
Un exemplu relevant este utilizarea inițiativelor filantropice de amploare. În Statele Unite, miliardari precum Bill Gates sau Warren Buffett au susținut inițiativa „Angajamentul de a dona averea”, prin care o parte semnificativă a averii este direcționată către fundații caritabile. Aceste mecanisme nu elimină obligațiile fiscale în mod direct, dar pot reduce expunerea la impozit și transformă transferul de capital într-un instrument de influență economică și reputațională la nivel global.
În Europa, diferențele sunt la fel de pronunțate, iar sistemele fiscale includ instrumente juridice menite să protejeze continuitatea afacerilor de familie. În Franța, unde impozitul pe moștenire ajunge la 45%, legislația permite utilizarea unor structuri precum „société en commandite”, care facilitează transferul controlului fără fragmentarea decizională.
Un caz emblematic este cel al lui Bernard Arnault, liderul grupului LVMH, care a utilizat holdingul Agache pentru a organiza succesiunea către cei cinci copii ai săi. Structura permite menținerea controlului asupra grupului și limitează impactul imediat al impozitului, blocând în același timp deciziile strategice pe termen lung, inclusiv pe perioade de până la 30 de ani.
În paralel, unele state europene au renunțat complet la impozitul pe moștenire. Suedia și Austria au eliminat aceste taxe, argumentând că menținerea capitalului în companiile private generează efecte economice mai stabile decât o taxare punctuală a transferurilor de avere.
Germania aplică aproximativ 30%, iar Marea Britanie de 40%, însă fiecare sistem include deduceri și mecanisme de optimizare, iar Italia aplică una dintre cele mai reduse cote din UE, de aproximativ 4%, cu praguri de scutire de până la 1 milion de euro.
„Sistemele fiscale actuale sunt adesea configurate astfel încât cei mai bogați indivizi să plătească rate efective mult mai mici decât clasa mijlocie”, subliniază experții în analizele dedicate acestor mecanisme.

Noi modele de impozit pe avere propun taxe anuale de până la 5% pentru miliardari
În 2026, dezbaterea fiscală se mută de la impozitul pe moștenire la taxarea directă a averii.
În California, o propunere legislativă vizează introducerea unui impozit anual de până la 5% pentru averile care depășesc pragul de miliarde de dolari. Pentru o avere de 10 miliarde de dolari, o astfel de taxă ar însemna o obligație anuală de până la 500 milioane de dolari.
Această schimbare vine în contextul în care averea miliardarilor la nivel global a crescut cu trilioane de dolari în ultimii ani, potrivit analizelor realizate de organizații internaționale.
Strategia „Cumpără, Împrumută, Mori” rămâne frecvent utilizată, permițând amânarea taxării prin utilizarea împrumuturilor garantate cu active. Specialiștii arată că astfel de mecanisme pot reduce semnificativ nivelul impozitării efective, în funcție de structura financiară.
Organizațiile internaționale estimează că o proporție majoră a averilor mari este transferată intergenerațional, ceea ce menține presiunea asupra sistemelor fiscale pentru a identifica noi forme de taxare.
Diferențele dintre marile economii sunt evidente și la nivel comparativ, atât în ceea ce privește cotele de impozit, cât și pragurile de scutire și strategiile utilizate pentru transferul averilor.
Comparație globală: regimul impozitării pe moștenire (2025–2026):
| Țară / Regiune | Cota maximă nominală | Prag de scutire (exemplu) | Observații strategice |
|---|---|---|---|
| Japonia | 55% | ~200.000 USD | Cel mai restrictiv regim pentru moștenitori |
| Coreea de Sud | 50% | ~800.000 USD | Aplicare strictă; cazuri majore implică plăți de miliarde |
| Franța | 45% | 100.000 EUR (copii) | Permite structuri juridice pentru transferul controlului |
| Statele Unite | 40% | ~13,6 mil. USD | Impact redus prin praguri ridicate și planificare fiscală |
| Marea Britanie | 40% | 325.000 GBP | Cotă fixă („flat tax”), cu deduceri limitate |
| Germania | 30% | 400.000 EUR (copii) | Facilități pentru transferul afacerilor de familie |
| Suedia | 0% | N/A | Fără impozit pe moștenire |
| Italia | ~4% | ~1 mil. EUR | Nivel redus de taxare în UE |
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





