Ministerul Finanțelor: Deficitul bugetar al României scade semnificativ în T1 2026 datorită consolidării fiscale și creșterii investițiilor europene

Ministerul Finanțelor anunță că România intră într-o etapă de stabilizare și reechilibrare economică, pe fondul rezultatelor actualizate privind deficitul bugetar, deficitul de cont curent și evoluția investițiilor străine.

Ministerul Finanțelor: România intră într-o etapă de stabilizare economică, cu evoluții pozitive ale deficitului și investițiilor

Potrivit Ministerului Finanțelor, datele recente reflectă progresul procesului de corecție macroeconomică, confirmat atât de evoluțiile din economia reală, cât și de execuția bugetară înregistrată în primul trimestru al anului 2026.

Astfel, indicatorii economici sugerează că România intră într-o etapă de ajustare mai echilibrată, după dezechilibrele acumulate în perioada 2024–2025, cu îmbunătățiri vizibile în reducerea deficitului, stabilizarea contului extern și consolidarea încrederii investitorilor.

Ministerul Finanțelor: dezechilibrele externe ale României se temperează, deficitul de cont curent își încetinește creșterea

Evoluțiile economice din 2025 indică o schimbare de direcție în ceea ce privește echilibrul extern al României, arată Ministerul Finanțelor. Deficitul de cont curent, un indicator esențial care reflectă diferența dintre producția și consumul intern, a continuat să crească, însă într-un ritm mult mai redus.

Dacă în 2024 acesta a avansat cu 34,4%, în 2025 creșterea s-a limitat la 3,4%, semnalând o temperare clară a dezechilibrelor externe.

În același timp, deficitul comercial de bunuri a început să se corecteze ușor, înregistrând o scădere de 1,4% în 2025, după o deteriorare de aproape 14% în anul precedent. Această evoluție sugerează primele semne de reechilibrare, într-un context în care importurile au crescut anterior mult mai rapid decât exporturile.

Corecțiile sunt strâns legate de procesul de consolidare fiscal-bugetară și de moderarea consumului intern. În anii anteriori, deficitele bugetare ridicate au stimulat cererea internă, ceea ce a dus la creșterea importurilor și la accentuarea dezechilibrelor externe. Odată cu orientarea către o politică fiscală mai prudentă, presiunile asupra consumului și importurilor încep să se diminueze.

Ministerul Finanțelor: investițiile străine directe revin puternic în România, în creștere cu peste 45% în 2025

Revenirea investițiilor străine directe reprezintă un semnal important al îmbunătățirii percepției asupra economiei românești, arată Ministerul Finanțelor. După scăderi succesive de aproximativ 36% în 2023 și 17% în 2024, fluxurile de investiții au crescut cu peste 45% în 2025, ajungând la circa 8,1 miliarde euro.

Această evoluție reflectă o încredere mai mare a investitorilor în procesul de stabilizare macroeconomică, susținut de consolidarea fiscală, reducerea riscurilor legate de sustenabilitatea deficitului și menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice și europene.

În ansamblu, principalii indicatori ai echilibrului extern — deficitul de cont curent, deficitul comercial și investițiile străine directe — sugerează o economie care începe să consume mai aproape de nivelul producției, să depindă mai puțin de finanțarea externă și să își consolideze încrederea pe piețele internaționale.

Această ajustare se realizează fără o contracție severă a economiei și fără blocarea investițiilor. Modelul de creștere se reorientează gradual de la consum bazat pe deficit către investiții, producție și o absorbție mai eficientă a fondurilor europene, elemente esențiale pentru o corecție economică sustenabilă.

Ministerul Finanțelor: România începe corecția cheltuielilor publice și reforma statului în 2026

Anul 2026 marchează un punct de inflexiune în evoluția finanțelor publice, după o perioadă îndelungată în care cheltuielile permanente ale statului au crescut accelerat, arată Ministerul Finanțelor. Pentru prima dată, se observă o corecție nominală a cheltuielilor de personal și o stabilizare a ritmului de creștere a cheltuielilor rigide ale statului.

Această ajustare este considerată necesară pentru refacerea echilibrelor bugetare, reducerea presiunii asupra deficitului și utilizarea mai eficientă a resurselor publice. Reforma administrației rămâne o prioritate, cu obiectivul de a construi un stat mai eficient, mai suplu și mai orientat către servicii publice de calitate.

În ultimii ani, România a funcționat pe un model considerat nesustenabil, bazat pe creșterea rapidă a cheltuielilor permanente, deficite în expansiune și împrumuturi costisitoare utilizate în principal pentru consum. Acest model a contribuit la accentuarea deficitului comercial și a deficitului de cont curent, în condițiile în care o parte semnificativă a resurselor a fost direcționată către importuri, în locul investițiilor în economie.

Totodată, incertitudinile legate de direcția finanțelor publice au afectat temporar fluxurile de investiții străine directe. Reluarea creșterii acestora, cu peste 45% în 2025 și menținerea unui ritm solid de aproximativ 40% în primele luni din 2026, confirmă însă că procesul de corecție și stabilizare începe să producă efecte vizibile.

În ansamblu, datele recente indică o ajustare graduală: ritmul de creștere al cheltuielilor publice este temperat, deficitul bugetar se reduce, dezechilibrele externe se stabilizează, investițiile europene cresc, iar capitalul străin revine în economie.

„Rezultatele obținute în ultimele luni arată că măsurile de corecție încep să producă efecte și că România se află pe o traiectorie de stabilizare. Sunt progrese importante — reducerea deficitului, revenirea investițiilor și stabilizarea dezechilibrelor externe — însă aceste câștiguri rămân sensibile la evoluțiile interne. Menținerea unui cadru stabil și predictibil este esențială pentru a consolida aceste rezultate și pentru a evita riscurile asociate unei perioade de incertitudine”, declară ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Procesul de ajustare macroeconomică presupune implementarea unor măsuri graduale și coerente, axate pe consolidarea fiscală, eficientizarea cheltuielilor publice și stimularea investițiilor, cu obiectivul de a asigura echilibre economice sustenabile pe termen mediu și lung.

Ministerul Finanțelor: deficitul bugetar al României scade semnificativ în T1 2026, pe fondul consolidării fiscale și al creșterii investițiilor europene

Execuția bugetară din primul trimestru al anului 2026 confirmă accelerarea procesului de consolidare fiscală, arată Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar s-a situat la 21,0 miliarde lei, în scădere semnificativă față de 43,6 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025, ceea ce reprezintă o reducere de 22,6 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 1,25% din PIB.

Ca pondere în economie, deficitul a coborât de la 2,28% din PIB în martie 2025 la 1,03% în martie 2026, indicând o ajustare rapidă a dezechilibrelor bugetare.

Veniturile totale au însumat 158,76 miliarde lei în primele trei luni din 2026, în creștere cu 12,3% față de anul anterior, susținute în principal de TVA, impozitul pe salarii și venit și taxele pe proprietate. În raport cu PIB-ul, veniturile au crescut cu 0,39 puncte procentuale.

În același timp, cheltuielile totale au scăzut la 179,85 miliarde lei, în diminuare nominală de 2,8% față de 2025, iar ca pondere în PIB au coborât de la 9,7% la 8,8%, reflectând un control mai strict asupra utilizării resurselor publice.

Schimbare în structura investițiilor publice

Datele evidențiază o reconfigurare a investițiilor publice, cu o pondere tot mai mare a finanțărilor din fonduri europene și din PNRR. Această orientare susține menținerea investițiilor la un nivel ridicat, reducând în același timp presiunea asupra bugetului de stat.

Valoarea totală a investițiilor în T1 2026 a fost de 21,67 miliarde lei, în scădere față de 25,06 miliarde lei în 2025. Evoluția este determinată în principal de reducerea investițiilor din surse naționale, care au scăzut cu 49%, după plăți excepționale realizate în anul anterior.

În schimb, investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 12,7%, ajungând la 16,23 miliarde lei, ceea ce confirmă orientarea către surse de finanțare mai sustenabile.

Economie în proces de reechilibrare

În ansamblu, datele indică o economie aflată într-un proces de corecție și reechilibrare, susținut de reducerea deficitului bugetar, stabilizarea dezechilibrelor externe și dinamica pozitivă a investițiilor.

Ministerul Finanțelor subliniază însă că menținerea acestor rezultate depinde de stabilitatea politică și instituțională, precum și de evoluțiile din mediul economic internațional. Costurile de finanțare, fluxurile de capital și încrederea investitorilor rămân strâns legate de predictibilitatea politicilor publice și de contextul global, ceea ce face esențială continuarea reformelor și consolidarea unui climat economic stabil.