Guvernul Bolojan ar fi dus la creșterea cursului euro și a dobânzilor în România. Petrișor Peiu: Rodul politicilor economice proaste

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că creșterea cursului euro și a dobânzilor este cauzată de politicile economice ale Guvernului Bolojan, explicând că situația apare din cauza gestionării slabe a economiei și a dezechilibrelor financiare accentuate din ultimii ani.

AUR susține că politicile economice ale Guvernului Bolojan au dus la creșterea cursului euro și a dobânzilor în România

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că majorarea cursului euro și a dobânzilor la care se împrumută România este cauzată de politicile economice slabe ale Guvernului Bolojan.

Peiu avertizează că actuala putere politică atacă pe oricine și că ar repeta o strategie din mai 2025, când au crescut atât cursul valutar, cât și dobânzile. Peiu a explicat că aceste creșteri ale euro și ale dobânzilor ar fi rezultatul direct al deciziilor economice greșite ale Executivului. El a adăugat că analiștii financiari avertizau încă din octombrie 2025 că euro va ajunge la aproximativ 5,14 lei în aprilie și la 5,19 lei într-un an. Tot el a spus că majoritatea analiștilor (83%) erau pesimiști despre economia României și estimau un deficit bugetar de 7%, precum și o creștere economică mică, de aproximativ 1% în 2026 și 2027.

Peiu a declarat că situația actuală este chiar mai rea: deficitul ar fi ajuns aproape de 8%, iar pentru 2026 există riscul unei recesiuni, urmată de o creștere foarte slabă în 2027. Peiu a spus că sunt suficiente motive pentru a concluziona că problemele legate de cursul valutar și dobânzi au o singură cauză: modul în care guvernul a administrat economia, pe care îl consideră foarte slab.

El a explicat că, atunci când o țară este în recesiune, are inflație mare comparativ cu alte state din Uniunea Europeană și înregistrează deficite mari, este normal ca dobânzile să crească și moneda națională să se deprecieze. El a susținut că pe piața valutară nimic important nu se întâmplă fără implicarea lui Mugur Isărescu și a sugerat că acesta a fost numit de aceeași putere politică aflată acum la conducerea țării.

„Creșterea cursului de schimb și a dobânzilor la care se împrumută România sunt rodul politicilor economice proaste ale Guvernului Bolojan. Puterea politică de la noi împroașcă cu noroi tot ce prinde. Mai nou, se reinventează tactica din mai 2025, şi anume: creşte cursul de schimb, cresc dobânzile la care se împrumută România.

Oameni buni, aceste creşteri ale cursului de schimb, euro-leu, dar şi ale dobânzilor la care se împrumută România, sunt rodul politicilor economice proaste ale Guvernului Bolojan. De altfel, toţi specialiştii reuniţi, CFA, avertizau încă din octombrie 2025 că în aprilie vom avea un curs mediu de 5,14 lei pentru euro, iar pe 12 luni, adică pe orizontul până în octombrie 2026, se vehicula un curs mediu de 5,19 lei pentru 1 euro, 83% din analiştii financiari chestionaţi în acel sondaj în octombrie 2025 erau pesimişti cu privire la evoluţia economiei româneşti, indicând un deficit bugetar de 7% pe anul trecut, respectiv creşteri modeste de 1% pentru 2026 şi 2027. Dar oameni buni, avem un deficit de aproape 8% pe 2025 şi avem în acelaşi timp perspectiva clară a recesiunii pentru 2026 şi a unei creşteri extrem de modeste, mult sub 1% în 2027.

Atunci când ţara este în recesiune, când inflaţia este mai mult decât dublă decât a restului statelor din Uniunea Europeană, atunci când ai cel mai mare deficit comercial şi de cont curent din Uniunea Europeană, normal că toată lumea este pesimistă, normal că vor urca dobânzile la care se împrumută România, normal că va urca raportul între euro şi leu. Şi, să nu uităm, oameni buni, în piaţa valutară nimic nu se mişcă fără Mugur Isărescu. Cine l-a pus oare acolo pe Mugur Isărescu? Nu cumva aceeaşi putere care conduce acum ţara? Aceiaşi oameni!”, susține Peiu, potrivit unui comunicat de presă emis vineri, 1 mai 2026, de AUR.

Curs valutar BNR, 1 mai 2026. Euro costă peste 5 lei

Curs valutar BNR, 1 mai 2026. Potrivit cursului de referință publicat de Banca Națională a României (BNR), astăzi:

Un euro se tranzacționează cu 5.1417 lei, fiind în creștere cu 0.0413.

Un dolar american se tranzacționează cu 4.3965 lei, fiind în creștere cu 0.0370.

Francul elvețian este cotat la 5.5821 lei, fiind în creștere cu 0.0640.

Lira sterlină este cotată la 5.9370 lei, fiind în creștere cu 0.0501.

Un gram de aur costă 653.5585 lei, fiind în creștere cu 15.178.

ROBOR, 1 mai 2026. Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut

BNR a anunţat, totodată, valorile indicelui ROBOR, indice care stă la baza costului creditelor de consum şi ipotecare cu dobândă variabilă în lei, astfel că:

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 5.86% pe an. Valorile extreme ale indicelui ROBOR la trei luni în perioada 1 martie 2026 – 1 mai 2026:

• valoare maxima: 5.94 % (4 martie 2026);
• valoare minima: 5.75 % (2 martie 2026);
• valoare medie pentru perioada selectată este 5.87 %.

Indicele ROBOR la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, stagnează la 5.94% pe an. Valorile extreme ale indicelui ROBOR la șase luni în perioada 1 martie 2026 – 1 mai 2026:

• valoare maxima: 5.96 % (4 martie 2026);
• valoare minima: 5.78 % (2 martie 2026);
• valoare medie pentru perioada selectată este 5.93 %.

Indicele ROBOR la 12 luni stagnează la 6% pe an. Valorile extreme ale indicelui ROBOR la 12 luni în perioada 1 martie 2026 – 1 mai 2026:

• valoare maxima: 6.02 % (4 martie 2026);
• valoare minima: 5.92 % (2 martie 2026);
• valoare medie pentru perioada selectată este 6 %.

BNR estimează o calmare temporară a pieței valutare, dar menține avertismentul privind incertitudinile

Reprezentanții BNR indică faptul că volatilitatea recentă ar putea fi urmată de o perioadă de stabilizare relativă, însă fără eliminarea riscurilor. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a explicat la TV faptul că evoluțiile din piață sunt direct influențate de contextul politic și de nivelul ridicat de incertitudine. Suciu a atras atenția că tensiunile politice din perioada următoare pot continua să genereze presiuni asupra cursului de schimb.

„Într-adevăr, am văzut astăzi o zi foarte agitată pe piaţa valutară. Aşa se întâmplă în perioadele de incertitudine, în perioadele tulburi. Suntem într-o asemenea perioadă de incertitudine în ceea ce priveşte guvernarea şi acest lucru s-a manifestat serios pe piaţa valutară. Acum, pe baza datelor pe care le avem în acest moment, putem spune că în perioada imediat următoare situaţia se va calma. Este în curs de calmare. Sunt date pe care le putem extrage din piaţă şi ne pot permite să facem această evaluare, că în perioada imediat următoare avem o calmare a pieţei. Asta nu înseamnă că avem o risipire a incertitudinilor”, a punctat Suciu.