România deține jumătate dintre elementele critice ale Europei, afirmă Bogdan Ivan
Bogdan Ivan susține că România ocupă o poziție strategică în Uniunea Europeană în ceea ce privește resursele de subsol, în special pământurile rare și materialele considerate critice pentru industriile de vârf. Ministrul Energiei afirmă că țara noastră concentrează 16 dintre cele 32 de elemente critice identificate la nivel european, ceea ce o plasează pe primul loc în acest clasament.
Într-o intervenție la Digi24, ministrul a explicat că aceste resurse se găsesc exclusiv în România sau, în cel mai bun caz, într-un singur alt stat membru al Uniunii Europene, fapt care conferă țării un avantaj competitiv semnificativ în contextul tranziției energetice și al dezvoltării industriilor tehnologice.
„România are astăzi 16 din cele 32 de elemente critice, considerate critice la nivel european, care se găsesc doar în ţara noastră şi maxim încă într-o ţară membră UE, ceea ce ne poziţionează pe primul loc în materie de resurse de subsol, pământuri rare şi materiale rare. Deci jumătate din ce are nevoie Europa avem aici”, a punctat Ivan.
Totodată, oficialul a precizat că grafitul reprezintă una dintre resursele strategice importante de care România dispune, menționând experiența sa anterioară în calitate de ministru al Economiei. Deși portofoliul actual nu include direct administrarea acestor resurse, Bogdan Ivan a subliniat că datele privind potențialul mineral al României sunt clare și susțin necesitatea dezvoltării unei industrii dedicate.
În opinia sa, România are nu doar oportunitatea, ci și responsabilitatea de a construi capacități industriale pentru valorificarea acestor resurse, în condițiile în care dependența Europei de importuri rămâne ridicată.
Parteneriat cu SUA pentru rafinarea pământurilor rare la Feldioara
Ministrul Energiei a atras atenția că principala provocare în domeniul pământurilor rare nu este extracția, ci procesarea și rafinarea acestora, un segment dominat în prezent de Asia. Potrivit datelor prezentate de Bogdan Ivan, peste 80% din capacitatea globală de rafinare a pământurilor rare se află în state asiatice.
În acest context, oficialul a anunțat încheierea unui protocol de cooperare cu o companie americană listată pe bursa NASDAQ, care deține o concesiune minieră în Groenlanda. Conform planului prezentat, materiile prime extrase din Groenlanda vor fi transportate în România, la Feldioara, unde vor fi rafinate.
„Cea mai mare provocare în materie de pământuri rare şi materiale rare este rafinarea lor. Astăzi, Asia deţine peste 80% din capacităţile de rafinare a pământurilor rare la nivel mondial. Iar eu pot să vă spun ceea ce am făcut eu în ultimele şase luni de zile, împreună cu o companie extrem de importantă din Statele Unite ale Americii, cotată la câteva miliarde de dolari, un protocol de cooperare prin care pământuri rare extrase din Groenlanda sunt aduse la Feldioara, în România, sunt rafinate şi în această formă punem bazele primului proiect integrat de extracţie, rafinare şi consum, pentru că acele materiale rare vor fi destinate industriei aerospaţiale, inclusiv SpaceX, compania lui Elon Musk din Statele Unite ale Americii, este singurul din emisfera occidentală la nivel mondial, iar acest lucru arată că România chiar are potenţialitatea asta pentru că noi avem o istorie extrem de importantă în materie de procesare a materialelor radioactive”, a declarat Bogdan Ivan.
Ministrul a subliniat că proiectul ar urma să reprezinte primul lanț integrat de extracție, rafinare și utilizare a pământurilor rare din emisfera occidentală, iar produsele finite ar urma să fie destinate inclusiv industriei aerospațiale.
Întrebat despre dimensiunea financiară a acordului, Bogdan Ivan a indicat un potențial investițional semnificativ, condiționat de ritmul de implementare al proiectului.
„Aş vorbi mult să spun nelimitat, dar depinde foarte mult cât de rapid ne vom mişca. Start, noi putem să lucrăm până la 3 miliarde de euro în următorii zece ani acolo”, a replicat Ivan.
Ministrul a explicat că realizarea unei rafinării complete ar putea genera un efect de atragere pentru companiile mari din sectorul high-tech, care ar beneficia de costuri logistice reduse și acces direct la materii prime procesate în proximitate.
„Şi repet, odată ce reuşim să facem prima rafinărie cu tot ciclul integrat de extracţie, rafinare, consum în emisfera occidentală, ne putem dezvolta pe orizontal pentru că toate companiile mari de high tech îşi vor dori şi vor avea un avantaj economic dacă vor veni în România şi vor procesa toate aceste pământuri rare aproape de zona de rafinărie”, a explicat ministrul Energiei.
Proiecte strategice de 600 de milioane de euro aprobate la nivel european
În completarea acestor planuri, Bogdan Ivan a invocat și proiectele inițiate în perioada în care a condus Ministerul Economiei, proiecte care au fost incluse pe lista investițiilor strategice la nivel european.
Oficialul a precizat că trei proiecte, cu o valoare cumulată de 600 de milioane de euro, au obținut finanțare și recunoaștere din partea Comisiei Europene, vizând procesarea magneziului, a cuprului și a grafitului.
„Pot să vă spun că atunci când eram la Ministerul Economiei am avut 3 proiecte pe care le-am câştigat la Comisia Europeană în valoare de 600 de milioane de euro care au fost considerate strategice la nivel european.
Cea de prelucrare a Verde Magnesium în judeţul Bihor la Băiţa, cea de prelucare şi rafinare a cuprului în judeţul Hunedoara şi cea de grafit din care să facem grafen în judeţul Gorj. Deci, eu personal trei proiecte de 600 de milioane de euro le-am inclus pe lista celor strategice la nivel european şi care este evident colegii mei care sunt acum în acest minister continuă”, a subliniat el.
