Din cuprinsul articolului

Ministrul Mediului urmărește înăsprirea legislației pentru protejarea spațiilor verzi

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat miercuri, 22 aprilie, că a trimis spre avizare un proiect de ordonanță de urgență. Acesta prevede că tăierea sau distrugerea arborilor, inclusiv pe terenuri private din orașe, va fi considerată infracțiune dacă sunt afectate spații verzi mai mari de un hectar. Ea a explicat că proiectul este discutat cu alte ministere și urmărește ca astfel de fapte să fie pedepsite mai dur. A dat ca exemplu situații precum cea din Parcul IOR, spunând că, dacă s-ar repeta, ar trebui sancționate chiar cu închisoarea.

Ministrul Mediului a atras atenția că orașele au deja prea puține spații verzi și a spus că acestea nu ar trebui lăsate să fie distruse de interese imobiliare.

În noiembrie 2025, Ministerul Mediului a mai propus o modificare a Codului Silvic, prin care tăierea sau distrugerea ilegală a arborilor din spațiile verzi urbane să fie clar încadrată ca faptă penală. Oficialii români au explicat atunci că legea actuală are lacune și nu protejează suficient parcurile și spațiile verzi.

Decizia de înăsprire a legii vine pe fondul reducerii continue a spațiilor verzi. Ministerul Mediului a arătat că Bucureștiul a pierdut peste 500 de hectare de verdeață în ultimele decenii, iar în Parcul IOR au fost tăiați ilegal peste 1.500 de copaci, fără ca autoritățile să poată interveni eficient din cauza încadrării juridice a terenului ca zonă de construcții.

„Am trimis la avizare la celelalte ministere proiectul de Ordonanţă de Urgenţă care face din distrugerea sau tăierea arborilor, chiar şi din intravilan, chiar şi din proprietate privată, infracţiune, dacă sunt distruse spaţii verzi mai mari de un hectar. Oraşele noastre şi-aşa au prea puţine spaţii verzi. Haideţi să nu le mai lăsăm pradă mafiei imobiliare. Nu putem vorbi despre oraşe sănătoase atâta timp cât legislaţia permite, prin omisiune, distrugerea arborilor din parcuri şi spaţii verzi. În situaţii precum cele din IOR, instituţiile s-au lovit de limitele legii în vigoare. Prin această Ordonanţă vom putea corecta un vid legislativ şi stabili clar că tăierea abuzivă a arborilor din spaţiile verzi urbane este o faptă penală. Oraşele au nevoie de protecţie reală, nu doar declarativă”, a declarat Buzoianu.

După anunțul ministrului Mediului, reacțiile românilor au fost împărțite, dar în mare parte pozitive. Mulți au felicitat inițiativa și au spus că era nevoie de o astfel de lege și în România, ca în țările vestice. Alții și-au exprimat susținerea și i-au urat succes în continuarea proiectelor.

În același timp, unii cetățeni au cerut extinderea măsurilor și asupra arderilor ilegale de deșeuri din zone precum Șintești, Ilfov, care afectează grav sănătatea.

„Bună ziua! Faceți ceva, va rugam, și împotriva arderilor de deșeuri de la marginea Capitalei, Sintesti, Ilfov. Ne distrug sanatatea incet și sigur mirosurile pestilentiale! Ne chinuim cu ele de ani de zile.

Succes,sustin !

Felicitări, Diana Buzoianu! Ești un exemplu de politician!

Felicitări si putere în continuarea proiectelor !

Mulțumim. Sunteți un exemplu. Era și timpul. Toate țările din vest au așa o lege și la noi se iau măsuri abia acum.

Felicitări pentru inițiativa. Nu cunosc continutul propunerii dar m-aș bucura mult daca ar cuprinde masuri reale de administrare a fondului peisagist. Simpla protecție a unor arbori nu face decât mult rău . Oricine are o viață, chiar și copacii, și spațiile verzi trebuiesc gândite pentru continuitate și armonie.”

Ce prevede, în prezent, Codul Silvic?

Codul Silvic (Legea nr. 331/2024) prevede reguli clare privind răspunderea și sancțiunile pentru distrugerea sau tăierea vegetației forestiere. Paguba adusă pădurilor sau vegetației forestiere, indiferent dacă se află în fondul forestier național sau în afara acestuia și indiferent de tipul de proprietate, se evaluează conform unor reguli speciale prevăzute în lege.

Dacă faptele constituie infracțiuni sau contravenții, prejudiciul forestier se calculează prin însumarea valorii copacilor distruși și a funcțiilor pe care pădurea nu le mai poate îndeplini. Aceste valori sunt trecute separat în documentele întocmite de autorități. Paguba este evaluată de personalul silvic și este recuperată de ocolul silvic, pe baza unor acte oficiale care pot deveni titluri executorii dacă nu sunt contestate în termen de 15 zile. Sumele încasate merg către fonduri destinate conservării și regenerării pădurilor.

În plus, valoarea funcțiilor pierdute ale pădurii este stabilită de autoritățile competente și devine obligație de plată. Dacă aceste sume sunt achitate în 30 de zile, nu se aplică dobânzi sau penalități, iar banii merg la fonduri pentru refacerea terenurilor forestiere. Dacă plata nu este făcută la timp, sumele sunt recuperate de ANAF, împreună cu penalități și dobânzi, și sunt direcționate către bugetul de stat.

Structurile silvice au obligația de a acționa în instanță pentru recuperarea pagubelor și de a informa autoritățile forestiere despre aceste demersuri. De asemenea, prețul mediu al lemnului este stabilit prin lege.

Codul prevede și sancțiuni penale pentru distrugerea sau degradarea vegetației forestiere din spațiile verzi urbane. Astfel de fapte se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, iar tentativa este de asemenea sancționată.

Există și un sistem de puncte de penalizare pentru contravenții, care poate duce la suspendarea sau retragerea dreptului de acces în sistemele informatice forestiere, inclusiv pentru mijloacele de transport implicate.

Distrugerea sau scoaterea din rădăcini a arborilor din fondul forestier constituie infracțiune și se pedepsește în funcție de gravitatea prejudiciului. Pedepsele variază de la amenzi sau închisoare de până la 3 ani, până la închisoare de 2 până la 7 ani și interzicerea unor drepturi, în cazul prejudiciilor foarte mari sau al faptelor repetate.

Tăierea ilegală de arbori este, de asemenea, infracțiune și se sancționează gradual, în funcție de valoarea pagubei. În cazurile grave, pedeapsa poate ajunge până la 7 ani de închisoare și interzicerea unor drepturi. Există și reguli speciale pentru tăierea jnepenișurilor, precum și excepții pentru lucrări de siguranță a circulației sau pentru intervenții autorizate. În anumite condiții, pierderile inevitabile din exploatarea legală a lemnului nu sunt considerate infracțiuni, dacă sunt raportate corespunzător.

„ARTICOLUL 139
Paguba şi prejudiciul forestier

(1) Paguba adusă vegetaţiei forestiere din FFN sau vegetaţiei forestiere din afara FFN, indiferent de natura juridică a proprietăţii, se evaluează în condiţiile titlului VIII – Evaluarea pagubei şi a prejudiciului forestier.

(2) Prejudiciul forestier produs prin fapte care constituie infracţiuni sau contravenţii se stabileşte prin însumarea valorii pagubei produse vegetaţiei forestiere din FFN cu valoarea funcţiilor nerealizate ale pădurii conform titlului VIII – Evaluarea pagubei şi a prejudiciului forestier. (3) Valoarea pagubei produse vegetaţiei forestiere şi valoarea funcţiilor nerealizate ale pădurii se evidenţiază distinct în actele încheiate de agenţii constatatori.

(4) Paguba stabilită potrivit prevederilor alin. (1) se evaluează de către personalul prevăzut la art. 136 alin. (1) lit. a) -c) şi alin. (3) şi se recuperează de către ocolul silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea FFN, în baza procesului-verbal sau a actului de control de fond/parţial întocmit de personalul silvic şi aprobat de conducătorul unităţii, care constituie titlu executoriu prin necontestare în termen de 15 zile de la data comunicării. Sumele astfel realizate se fac venit la fondul de conservare şi regenerare constituit potrivit prezentei legi.

(5) Valoarea funcţiilor nerealizate ale pădurii se stabileşte de către agenţii constatatori prevăzuţi la art. 136 alin. (1) lit. a) -c) şi alin. (3) şi se individualizează într-un proces-verbal, care constituie titlu de creanţă. În situaţia în care se achită sumele aferente funcţiilor nerealizate ale pădurii în termen de 30 de zile de la data comunicării procesului-verbal, nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, iar sumele încasate se fac venit integral la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică.

(6) După expirarea termenului de plată prevăzut la alin. (5), pentru funcţiile nerealizate ale pădurii, Autoritatea/Garda Forestieră Naţională/Gărzile Forestiere transmite/transmit titlurile de creanţă devenite executorii, împreună cu dovada comunicării acestora, organelor fiscale competente din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în vederea recuperării, în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru aceste sume se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere, care vor fi calculate de organele fiscale competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, conform Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, de la data procesului-verbal prevăzut la alin. (5) până la data recuperării integrale. Sumele astfel recuperate se fac venit la bugetul de stat şi se încasează într-un cont de venituri distinct.

(7) Structurile de administrare au obligaţia de a formula acţiuni în instanţă pentru recuperarea pagubelor produse FFN prin fapte care constituie infracţiuni sau contravenţii şi de a înştiinţa Garda Forestieră competentă teritorial cu privire la demersurile întreprinse în scopul realizării acestei obligaţii, iar acestea se recuperează potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

(8) Preţul mediu al unui metru cub de lemn se aprobă prin lege.

ARTICOLUL 140

(1) Distrugerea, degradarea, în orice mod, fără drept, a vegetaţiei forestiere instalate pe spaţiile verzi, conform Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Tentativa se pedepseşte.

ARTICOLUL 141

Prin legea privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice se instituie un sistem de puncte de penalizare proporţional cu gravitatea faptei şi în baza căruia se poate suspenda sau retrage dreptul de acces în sistemul informaţional integrat pentru păduri al contravenientului, respectiv al mijlocului de transport folosit la comiterea faptei.

ARTICOLUL 142
Infracţiunea de distrugere a vegetaţiei din FFN

(1) Ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din FFN, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte după cum urmează:

a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului forestier produs este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei;

b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului forestier produs nu depăşeşte limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depăşeşte limita prevăzută la lit. a);

c) cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, dacă valoarea prejudiciului forestier produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei.

(2) Tentativa se pedepseşte.

ARTICOLUL 143
Infracţiunea de tăiere fără drept de arbori

(1) Tăierea fără drept de arbori din FFN, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte după cum urmează:

a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la 5 ori preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei;

b) cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între limita prevăzută la lit. a) şi de cel mult 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei;

c) cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, dacă valoarea prejudiciului produs este de peste 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei.

(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă tăierea jnepenişurilor din FFN şi din afara FFN dacă a fost afectată o suprafaţă mai mare de 100 metri pătraţi.

(3) Tentativa se pedepseşte.

(4) Nu constituie infracţiune tăierea arborilor în vederea asigurării siguranţei circulaţiei rutiere sau feroviare sau arborii rezultaţi din deblocarea circulaţiei rutiere sau feroviare.

(5) Prejudiciile inevitabile constatate de către personalul silvic abilitat, ca urmare a activităţilor autorizate de exploatare a lemnului, nu constituie infracţiuni, cu condiţia ca operatorul economic care exploatează să depună la ocolul silvic o solicitare scrisă în care să specifice volumul prejudiciat.”