Cum se fură pădurile viitoare ale României. 250.000 de puieți, dispăruți din pepinierele Direcției Silvice Caraș-Severin

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat marți, 2 iunie 2026, că un control al Gărzii Forestiere Timișoara desfășurat la 55 de pepiniere ale Direcției Silvice Caraș-Severin a descoperit dispariția a circa 250.000 de puieți forestieri, prejudiciul estimat fiind de 77.000 de lei.

250.000 de puieți dispăruți din pepinierele Direcției Silvice Caraș-Severin. Cazul a fost sesizat organelor penale

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat marți, 2 iunie 2026, printr-o postare pe Facebook, că un control al Gărzii Forestiere Timișoara a scos la iveală nereguli grave în cadrul Direcției Silvice Caraș-Severin, unde aproximativ 250.000 de puieți forestieri existenți în documente nu au fost găsiți în teren.

Potrivit ministrului, în ultimele luni, Garda Forestieră a descoperit și sancționat zeci de metode prin care se fură lemn din păduri, iar unul dintre cele mai recente cazuri vizează pepinierele silvice din Caraș-Severin. În urma verificărilor efectuate la 55 de pepiniere, inspectorii au constatat lipsa unui număr semnificativ de puieți care ar fi trebuit să fie utilizați pentru împăduriri în anii următori.

Prejudiciul a fost estimat la aproximativ 77.000 de lei. Conform concluziilor controlului, personalul silvic responsabil de administrarea pepinierelor cunoștea situația, însă a continuat să consemneze în documente existența puieților și, în unele cazuri, să deconteze lucrări de întreținere pentru culturi care nu mai existau în realitate.

Buzoianu a precizat că Garda Forestieră Timișoara a sesizat organele de cercetare penală, urmând ca acestea să stabilească eventualele răspunderi și măsurile care se impun.

Ea a criticat și sancțiunile disciplinare aplicate de Direcția Silvică Caraș-Severin personalului implicat. Potrivit acesteia, măsurile au constat în reduceri salariale de 10% pentru unii angajați și avertismente scrise pentru șefii de ocoale, sancțiuni pe care le-a catalogat drept insuficiente în raport cu gravitatea faptelor constatate.

Totodată, Buzoianu a susținut că astfel de situații vor fi mai greu de repetat după implementarea reformei Romsilva, care introduce contracte de mandat pentru șefii de ocoale, bazate pe criterii clare de performanță. Ea a afirmat că, începând de anul viitor, managerii care nu își îndeplinesc obligațiile nu vor mai primi simple avertismente, ci își vor pierde contractele în urma evaluărilor.

Ministrul interimar al Mediului a declarat că reforma inițiată în ultimele luni urmărește crearea unor mecanisme care să permită o mai bună responsabilizare a personalului din sistemul silvic și să contribuie la protejarea pădurilor României pe termen lung.

„Lunile acestea Garda Forestieră a descoperit și sancționat zeci de metode de furt de lemn din pădure.

Haideți să vă zic un caz scos la iveală chiar zilele acestea.

Timișoara, Direcția Silvică Caraș-Severin: au fost verificate 55 de pepiniere chiar zilele acestea. Viitorul pădurilor noastre.

Concluzia? Aproximativ 250.000 de puieți care trebuiau să fie plantați în păduri anii următori, care existau pe hârtie în aceste pepiniere, pe teren au fost de negăsit. Așa se fură pădurile viitoare. Prejudiciul estimat: 77.000 de lei.

Controlul Gărzii Forestiere de la Timișoara a arătat că personalul silvic care gestiona aceste pepiniere avea cunoștință despre lipsa puieților, dar a continuat să înscrie în documente existența acestora și, în unele situații, să deconteze lucrări de întreținere pentru culturi care nu mai existau efectiv în teren. Cu alte cuvinte, documentele arătau o realitate, iar terenul arăta alta. Garda Forestieră de la Timișoara a făcut sesizare către organele penale. Vom vedea ce măsuri se vor lua la final în acest caz.

Până una alta, Direcția Silvică Caraș-Severin trebuia să aplice sancțiuni personalului din subordine. Sancțiunile disciplinare aplicate de Direcția Caraș-Severin? Câteva reduceri salariale de 10% pentru personalul silvic și câteva avertismente scrise pentru șefii de ocol.

E revoltător, da. Dar vestea bună pentru noi și vestea proastă pentru directorii Romsilva e că pe termen mediu așa ceva nu va mai fi posibil pentru că reforma pe care am lansat-o deja la Romsilva presupune încheierea de contracte de mandat cu șefii de ocoale, pe criterii de performanță clare. De anul viitor, în urma evaluărilor, cine nu îndeplinește criteriile de performanță, precum realizarea efectivă a lucrărilor planificate (inclusiv în pepiniere), nu va primi avertismente. Nu. Va primi o desfacere de contract.

Îmi amintesc cu amărăciune cum încercau unii în lunile anterioare să îmi explice că nu e nevoie de contracte de mandat și la nivel local. Că Romsilva se gestionează în intern foarte bine ca să livreze rezultate. Ei, iată, că fără mecanisme care să îi oblige să ia măsuri dure, chiar și în fața evidenței, ei își dau avertismente în scris între ei. Vestea bună e că nu am ascultat nicio secundă argumente false și am mers înainte cu reforma Romsilva. Astăzi șefii de ocoale au contracte de mandate. De anul următor începe evaluarea lor.

Ce vreau să vă spun cu această postare foooarte lungă. Că ce am muncit în ultimele luni lasă mecanisme care sigur sunt imperfecte, dar permit, pentru prima dată în ultimii zeci de ani de zile, o curățenie a sistemului în domeniul silvic. Asta înseamnă să muncești ca pădurile României să rămână și generațiilor viitoare. Nu discursuri sforăitoare. Fapte. Rezultate.

Felicit Garda forestieră de la Timișoara și Garda Forestieră Națională pentru aducerea la lumină a acestui caz important de fraudă”, este mesajul ei.

Despre Garda Forestieră Națională (GFN)

Garda Forestieră Națională (GFN) a fost înființată în ianuarie 2023, în baza Ordonanței de Urgență nr. 77/2021 privind înființarea acestei instituții și a Hotărârii Guvernului nr. 46 din 18 ianuarie 2023, care stabilește organizarea, funcționarea și repartizarea numărului de posturi pentru Garda Forestieră Națională și gărzile forestiere teritoriale.

Instituția are personalitate juridică și funcționează ca structură de specialitate a administrației publice centrale responsabile de domeniul silviculturii. Principala sa misiune este de a asigura controlul aplicării regimului silvic și cinegetic la nivel național. În exercitarea atribuțiilor sale, Garda Forestieră Națională îndeplinește funcții de implementare, monitorizare, inspecție, control și reprezentare.

Printre atribuțiile esențiale ale instituției se numără coordonarea activității gărzilor forestiere teritoriale, avizarea proiectelor de acte normative elaborate de acestea, verificarea respectării regimului silvic în fondul forestier național și în vegetația forestieră din afara acestuia, precum și controlul aplicării regimului cinegetic în fondul cinegetic național. De asemenea, Garda Forestieră Națională urmărește trasabilitatea materialelor lemnoase, conform legislației în vigoare, și realizează analize și evaluări de risc privind starea fondului forestier și a celui cinegetic.

Instituția este condusă de un inspector general și coordonează activitatea celor nouă gărzi forestiere teritoriale prevăzute de legislația în vigoare. Aceste structuri sunt instituții publice cu personalitate juridică, finanțate integral de la bugetul de stat, și au responsabilități în implementarea, monitorizarea și controlul aplicării regimului silvic în fondul forestier național și în vegetația forestieră din afara acestuia. Totodată, ele exercită atribuții de control cinegetic pe întreg teritoriul României.

În desfășurarea activității sale, Garda Forestieră Națională colaborează cu autorități și instituții publice centrale și locale, cu organizații ale societății civile, precum și cu persoane fizice și juridice, în limitele prevăzute de lege. Cooperarea se realizează atât în mod independent, cât și pe baza unor protocoale de colaborare încheiate cu partenerii instituționali.

La nivel internațional, Garda Forestieră Națională cooperează cu instituții similare din alte state, în baza tratatelor și acordurilor la care România este parte, a protocoalelor de colaborare sau pe bază de reciprocitate. De asemenea, instituția participă la proiecte și programe derulate împreună cu organisme internaționale de drept public și privat din cadrul Uniunii Europene, în domenii de interes comun privind protecția și administrarea durabilă a pădurilor și a fondului cinegetic.