Surse din Administrația Prezidențială: Cel mai probabil reforma pensiilor speciale va fi trimisă la CJUE

Președintele Nicușor Dan consideră că reforma pensiilor speciale, promovată de premierul Ilie Bolojan, va ajunge la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), potrivit surselor din Administrația Prezidențială. În paralel, Palatul Cotroceni nu renunță la organizarea referendumului pentru Justiție, anunțat anterior de șeful statului.

Reforma pensiilor speciale va fi trimisă la CJUE

Reforma pensiilor speciale, susținută de premierul Ilie Bolojan, urmează să fie înaintată Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), potrivit surselor din Administrația Prezidențială.

“P⁠are că la CCR s-au cam schimbat polii de putere dacă 8 din 9 judecători au decis amânarea iar a deciziei Cel mai probabil reforma va fi trimisă reforma la CJUE”, relatează aceleași surse pentru Mediafax.

Curtea Supremă de Justiție a solicitat CCR să sesizeze CJUE privind statutul magistraților, iar Curtea Constituțională a hotărât ieri că va lua o decizie în această privință pe 18 februarie 2026, săptămâna viitoare.

Ordonanțele lui Bolojan oferă premierului un respiro politic, dar coaliția rămâne tensionată

Președintele Nicușor Dan consideră că cele două ordonanțe de urgență pregătite de Cabinetul Ilie Bolojan – pachetul de „administrație” și cel de „relansare economică” – reprezintă un respiro care îi permite premierului să avanseze, cel puțin pe termen scurt, fără ca durata acestui „armistițiu” politic să poată fi estimată, potrivit surselor Mediafax din Administrația Prezidențială.

Sursele descriu o coaliție „în care toată lumea pare încăpățânată”: atât Bolojan, cât și PSD și UDMR își apără pozițiile și își calculează atent pașii pentru perioada următoare. În viziunea Palatului Cotroceni, social-democrații nu par „pe picior de plecare” din Guvern, dar ar continua să-și desfășoare ofensiva publică împotriva premierului exact în perioada în care Executivul implementează măsuri nepopulare.

În ultimele săptămâni, Nicușor Dan a afirmat public că actuala coaliție funcționează „cu opinteli” și a susținut că un guvern minoritar este puțin probabil, în lipsa unei alternative viabile. În același timp, presiunea din partea PSD a rămas puternică: liderul senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir, l-a acuzat pe premier că ia decizii unilateral și că ar fi „călcat în picioare” acordul coaliției, transmitându-i totodată că, dacă nu-i convine actuala formulă, ar trebui să caute o altă majoritate.

Ministerul Educației rămâne în interimat: Ilie Bolojan propune trei variante președintelui

Ministerul Educației și Cercetării continuă să fie un punct sensibil, portofoliul fiind condus interimar de Ilie Bolojan după demisia lui Daniel David, interimat oficializat prin decret.

Recent, premierul a declarat că va nominaliza un ministru „în câteva săptămâni”, fără a indica un nume concret.

Surse din zona prezidențială susțin că Bolojan i-ar fi prezentat președintelui, săptămâna trecută, trei variante – atât din partide, cât și independenți – urmând să revină ulterior cu propunerea finală. În coaliție, Educația este considerată un „portofoliu greu”, mai ales în contextul ajustărilor bugetare și al reformelor, iar întârzierea numirii unui ministru definitiv menține presiunea politică asupra Guvernului, într-un moment în care pachetul de OUG-uri reprezintă principalul test de forță al majorității.

De ce sunt importante cele două OUG-uri

Guvernul a transmis public că reforma administrației și pachetul de relansare economică urmează să fie adoptate prin ordonanță de urgență, după ce fusese luată în calcul varianta asumării răspunderii în Parlament.

Miza principală este calendarul: adoptarea prin OUG permite intrarea imediată în vigoare a măsurilor și evită riscul ca întregul pachet să fie întârziat de un proces parlamentar mai lung, inclusiv prin eventuale atacuri la Curtea Constituțională a României.

Pe partea economică, ministrul Alexandru Nazare a prezentat pachetul ca o schimbare de accent „de pe consum pe investiții”, cu un impact bugetar estimat între 2,1 și 2,2 miliarde de lei în 2026, intenția fiind de a aproba măsurile simultan cu reforma administrației.