Ștefan Radu Oprea o contrazice pe Oana Gheorghiu pe tema PNRR: Cererea a fost depusă când Secretariatul General al Guvernului era coordonat de PNL

Disputa dintre fostul secretar general al Guvernului Ștefan Radu Oprea și vicepremierul Oana Gheorghiu escaladează pe tema Cererii de plată nr. 3 din PNRR, în contextul unor acuzații privind cronologia depunerii documentelor și responsabilitatea instituțională pentru pierderi sau suspendări de fonduri europene. Subiectul vizează sume importante din Planul Național de Redresare și Reziliență și interpretări diferite asupra deciziilor administrative care au influențat relația României cu Comisia Europeană.

Ștefan Radu Oprea critică declarațiile Oanei Gheorghiu privind PNRR

Discuțiile din spațiul public privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) continuă să genereze tensiuni între oficiali și foști membri ai Guvernului. Subiectul central este Cererea de plată nr. 3, unde apar interpretări diferite asupra cronologiei și a responsabilităților instituționale.

Fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, a transmis un nou mesaj public în care o contrazice pe vicepremierul Oana Gheorghiu, acuzând-o că ar fi prezentat incomplet contextul administrativ și decizional al cererii de plată.

Disputa privind data depunerii Cererii de plată 3

În centrul controversei se află momentul exact al depunerii Cererii de plată nr. 3 din PNRR. Ștefan Radu Oprea susține că documentele publice indică faptul că aceasta a fost transmisă în decembrie 2023, și nu în primăvara aceluiași an, așa cum ar fi fost sugerat în unele declarații politice.

El argumentează că această diferență de cronologie este importantă deoarece, la acel moment, coordonarea Secretariatului General al Guvernului și rolul de implementare a reformelor erau asociate cu structuri politice diferite față de cele invocate în prezentul discurs public.

„Doamna vicepremier Gheorghiu a postat din nou în încercarea de a justifica decizii greşite. Şi a postat cu multe omisiuni. O simplă căutare pe Google arată că cererea de plată nr. 3 a fost depusă pe 15 decembrie 2023, nu pe 15 aprilie 2023. De ce contează? Pentru că în decembrie 2023, Secretarul General al Guvernului – coordonatorul legal al reformei – nu era PSD. Era PNL. Şi tot PNL era la conducerea SGG pe 28 mai 2025, când Comisia a suspendat 330 de milioane pentru neîndeplinirea jalonului 440”, a scris, duminică, pe Facebook, fostul secretar general al Guvernului Ştefan Radu Oprea.

Acuzații privind responsabilitatea administrativă și fondurile europene

Fostul oficial mai susține că anumite decizii administrative ar fi avut impact asupra evaluării realizate de Comisia Europeană, inclusiv asupra unor sume suspendate sau ajustate din fondurile PNRR.

În acest context, el face referire la aproximativ 330 de milioane de euro asociate neîndeplinirii unui jalon, precum și la decizii ale Comisiei Europene privind guvernanța unor structuri din administrația publică.

De asemenea, Ștefan Radu Oprea afirmă că anumite procese instituționale de selecție și reformă au fost finalizate anterior schimbărilor politice recente și că acestea ar fi contribuit la recuperarea unor sume din fonduri europene.

„Dar cel mai interesant detaliu nu e ce omite doamna vicepremier din cronologie. Este ce spune Comisia Europeană în motivarea pierderii celor ~200 de milioane de euro. Comisia invocă explicit Decizia 572/2025 – adică exact comitetul pe care doamna vicepremier l-a reactivat şi pe care îl conduce – ca factor care a «diluat funcţiile principale ale AMEPIP» şi a creat o «structură paralelă de guvernanţă corporativă». Cu alte cuvinte: comitetul de care este mândră a contribuit la pierderea banilor pe care îi plânge”, a mai scris Radu Oprea.

 

Răspunsuri și tensiuni politice în creștere

De cealaltă parte, Oana Gheorghiu a respins în mod repetat acuzațiile, susținând că interpretarea datelor și a documentelor oficiale este distorsionată și că informațiile disponibile contrazic afirmațiile privind responsabilitățile politice invocate.

Schimbul de replici dintre cei doi oficiali a escaladat în ultimele zile, extinzându-se de la tema PNRR la subiecte precum guvernanța companiilor de stat și mecanismele de listare la bursă.

Disputa reflectă presiunea constantă asupra României de a respecta jaloanele asumate prin PNRR, într-un context în care evaluările Comisiei Europene pot influența direct sumele de bani primite sau suspendate.

Implementarea reformelor rămâne un subiect sensibil, în special în zonele care implică guvernanță corporativă, transparență administrativă și eficiență instituțională.

„Pentru acest lucru România a recuperat 132 de milioane de euro. Documentele există, într-adevăr. Toate”, a adăugat fostul secretar general al Guvernului.